Ilie Bolojan a luat act de demisia premierului Ciolacu
Președintele interimar Ilie Bolojan a luat act de demisia lui Marcel Ciolacu din funcția de prim-ministru al Guvernului României, informează Administrația Prezidențială.
Un premier interimar va fi desemnat marți, în prima parte a zilei, menționează Administrația Prezidențială.
Cătălin Predoiu, premier interimar
„Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, l-a primit luni, 5 mai 2025, pe domnul Marcel Ciolacu, la Palatul Cotroceni, care și-a înaintat oficial demisia din funcția de Prim-ministru.
În temeiul prevederilor constituționale, Președintele interimar al României a luat act de demisia domnului Marcel Ciolacu și a semnat marți, 6 mai 2025, decretul prin care se constată vacanța funcției de Prim-ministru al Guvernului României.
Totodată, Președintele Ilie Bolojan a semnat decretul pentru desemnarea domnului Marian-Cătălin Predoiu ca Prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile Prim-ministrului până la formarea noului Guvern”, anunță marți dimineață administrația prezidențială.
Cine este Cătălin Predoiu
Cătălin Predoiu (PNL) este ministru al Afacerilor Interne și viceprim-ministru din iunie 2023, după ce mandatul de premier a fost preluat de Marcel Ciolacu, în Cabinetul Ciolacu I. Până atunci, a fost ministru al Justiției, începând cu noiembrie 2021, după preluarea guvernării de cătrea Coaliția PSD-PNL-UDMR.
A fost reconfirmat ca ministru al Internelor în decembrie 2024, la învestirea cabinetului Ciolacu II.
Avocat, doctor în Drept, Cătălin Predoiu (56 de ani) este ministrul cu cea mai mare experiență la guvernare din actualul executiv. A mai fost ministru al Justiției între 2008 - 2012, 2019 - 2020, prim-ministru interimar în 2012 și ministru interimar al Afacerilor Externe, în 2009.
A ajuns în Parlament, ca deputat, abia în 2016, după ce avea deja vechime la guvernare.
Mai multe despre noul premier interimar, aici:
Premierul interimar poate guverna cel mult 45 de zile. Ce se întâmplă cu ceilalți miniștri?
Preşedintele interimar Ilie Bolojan l-a desemnat, prin decret prezidențial, pe vice-premierul Cătălin Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile premierului, până la formarea noului Guvern.
Constituția arată că prim-ministrul interimar va îndeplini atribuțiile premierului pentru maxim 45 de zile, timp în care trebuie format un nou Guvern.
Guvernul interimar poate emite doar acte privind administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
„Miniștrii din guvernul Cătălin Predoiu rămân în posturi ca interimari, este un guvern interimar. N-are nicio importanță că nu mai e coaliție, indiferent de unde provin miniștrii, oricum se vor duce acasă toți”, spune Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României.
După expirarea celor 45 de zile de interimat, Președintele României are obligația să facă consultări cu partidele politice reprezentate în Parlament pentru a desemna un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Noul guvern, împreună cu programul său de guvernare, trebuie să obțină votul de încredere al Parlamentului, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.
Pentru acordarea votului de încredere este necesară o majoritate simplă a voturilor deputaților și senatorilor prezenți.
După obținerea votului de încredere, președintele României numește prin decret noul Guvern.
Prim-ministrul și membrii noului Guvern depun individual jurământul de credință în fața președintelui României.
Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
Cel de al doilea tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 18 mai.
Presiune pe cursul de schimb, în timpul campaniei și în special după alegeri
Contextul alegerilor prezidențiale a pus o presiune puternică, în creștere treptată, pe cursul de schimb valutar, încă de la începutul campaniei electorale, accentuându-se luni, după finalizarea procesului electoral și oficializarea rezultatelor, spune pentru Europa Liberă purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale Române (BNR), Dan Suciu.
Banca centrală a încercat să mențină stabilitatea cursului de schimb al leului, prin mărirea dobânzii ROBOR (rata dobânzii la care o bancă împrumută cu lichidități, în lei, alte bănci), explică el.
„A fost o presiune pe cursul de schimb, cu ieșiri mai mari de valută și intrări mai puține, în ultima perioadă, aproximativ de când a început campania electorală”, spune purtătorul de cuvânt al BNR.
El a admis că presiunea pe cursul de schimb a fost mai accentuată luni, după oficializarea rezultatului Turului I al alegerilor - câștigat detașat de George Simion - dar reprezintă doar vârful unui fenomen vizibil încă din campanie. A spus că și la alegerile din noiembrie 2024, în special după anunțarea rezultatelor și, mai ales, după anularea scrutinului, a existat o presiune pe curs, dar acesta a început să se liniștească la începutul anului.
„Încercăm să găsim un optim, în piața valutară, prin absorbția de lichididate și creșterea de dobândă”, explică Dan Suciu. El face referire la rata dobânzii ROBOR, indicator în funcție de care se calculează și creditele în lei.
BNR a crescut constant dobânzile ROBOR începând din aprilie. Mari, pe 6 mai, însă, creșterea a fost cea mai puternică: între 0,15 și 0,25% la toate tipurile de scandență ROBOR: overnight (5,85% în prezent), tomorrow, respectiv ROBOR la o săptămână, la o lună, la 3 luni și la 6 luni (6,23% în prezent).
În spațiul public au apărut informații, citând surse oficiale, potrivit cărora BNR ar fi intervenit într-o altă formă decât creșterea dobânzii și ar fi cheltuit doar luni 2 miliarde de euro pentru a menține stabilitatea cursului de schimb.
Reprezentantul Băncii centrale spune că BNR nu a intervenit efectiv pe piața valutară și a negat implicit și cheltuirea sumei amintite. „Și dacă e o operațiunea de cumpărare de valută, ceea ce nu vă confirm că a fost, nu pierdem bani, vindem o valută și obținem alta. Atragerea de valută se face pur și simplu oferind dobândă în piață”, adaugă Suciu.
Pe lângă dificultățile cu privire la cursul de schimb, Bursa de Valori a deschis în scădere, adică „pe roșu”, pe toți indicii bursieri, atât ședința de tranzacționare de luni, 5 mai, cât și cea de marți, 6 mai, conform Agerpres.