„Abuzurile ANAF nu sunt lucruri noi. Faptul că ANAF este disfuncțional este un lucru despre care am vorbit de la început, din prima zi, încă de la audiere. (...) Este clar că nu a existat o dorință autentică de reformă, nu a existat o dorință autentică de a crește colectarea și, mai mult decât atât, nu a existat o dorință autentică de a face digitalizare”, a spus ministrul Nazare la Digi24.
Alexandru Nazare a subliniat că, încă de la audierea sa în parlament, a tras un semnal de alarmă cu privire la comportamentul inspectorilor ANAF.
„Indiferent cât de mari sunt problemele de colectare, să nu facă abuzuri, să nu exagereze, să nu înceapă vânătoarea de amenzi date către contribuabil, doar să-și facă simplist datoria, ci să-și facă treaba corectă”, a spus acesta.
Nazare a menționat și măsurile luate deja pentru a remedia situația, inclusiv schimbarea conducerii ANAF și a Direcției Antifraudă.
„După ce am schimbat rând pe rând conducerea Antifraudei București, de unde au plecat 9 din 15 persoane, și după ce am schimbat conducerea Antifraudei la nivel central, unde din 31 de persoane au plecat 21, s-a schimbat total conducerea”, a explicat ministrul.
Declarațiile ministrului Finanțelor au venit la scurt timp după demisia anunțată de vicepremierul Dragoș Anastasiu, care a recunoscut că timp de opt ani, 2009-2017, una dintre companiile sale a oferit mită unei inspectoare ANAF.
Anastasiu a declarat că a oferit mita respectivă ca o „șpagă de supraviețuire”, nu pentru îmbogățire, susținând că „între faliment și șantaj am ales șantajul”.
El a justificat comportamentul prin nevoia companiei sale de a supraviețui și că inclusiv această acțiune a fost o consecință a abuzurilor ANAF asupra oamenilor de afaceri.
Pe lângă criticile aduse ANAF, Ministerul Finanțelor a anunțat implementarea unui nou sistem de evaluare a performanțelor angajaților și departamentelor, cu scopul de a crește eficiența instituțională.
Astfel, începând cu 1 august 2025, angajații din aparatul propriu al ministerului vor transmite zilnic, în scris, către superiorul direct, detalierea activităților desfășurate în ziua respectivă. Aceste informații vor fi folosite pentru întocmirea unor rapoarte sintetice săptămânale și lunare, care vor fi analizate la nivelul secretarilor de stat sau al altor coordonatori.
„Vizăm o mai bună înțelegere a modului în care funcționează instituția și care sunt zonele unde putem aduce îmbunătățiri. De exemplu, dacă un departament sau serviciu are un volum foarte mare de lucru și se constată supraîncărcarea, vom redistribui resursă umană din alte departamente pentru a scădea gradul de încărcare acolo unde constatăm disfuncționalități”, a declarat Alexandru Nazare.
Angajații vor nota durata și tipul activităților, cum ar fi studierea documentațiilor, analiza legislației, participarea la ședințe, deplasările în delegații sau monitorizarea structurilor teritoriale. Aceste date vor servi la evaluarea realistă a gradului de încărcare al fiecărui angajat sau departament și la fundamentarea deciziilor privind redistribuirea sarcinilor sau personalului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
