Ministrul Finanțelor spune că taxa propusă vizează în special multinaționalele care transferă în afara țării sume de bani către afiliați, prin categorii de cheltuieli precum comisioane de management, cheltuieli de administrare, proprietate intelectuală, dobânzi intra-grup și consultanți. Aceste tipuri de transferuri au fost criticate în timp de unii politicieni și specialiști pentru că, de fapt, ar fi metode prin care multinaționalele ar evita plata impozitului pe profit în România.
Alexandru Nazare afirmă că taxa propusă este inspirată de legislația fiscală din SUA, cu un nivel maxim de 3% din cifra de afaceri pe aceste patru categorii de cheltuieli. Sumele care depășesc acest procent vor fi taxate
„Permitem niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”. Aceasta va duce la o creștere a impozitului pe profit și la o monitorizare mai bună a zonelor susceptibile de export de profit, spune Nazare. Taxa ar urma să fie aplicată începând din 2026.
Aceste tipuri de cheltuieli vizate, care pot ascunde exporturi de profit, în valoare de 15 miliarde de lei în 2024, sunt raportate deja în evidențele ANAF și vor fi monitorizate mai strict, spune ministrul Finanțelor.
Ministrul Finanțelor afirmă că taxa propusă are ca scop să limiteze practica de evitare a plății impozitului pe profit dar și să încurajeze activitatea multinaționalelor, prin renunțarea la impozitarea întregii cifre de afaceri, așa cum se întâmplă acum.
„Multinaționalele trebuie să investească în România, trebuie să avem, să încurajăm și alte multinaționale să vină în România, să creeze locuri de muncă, să creeze plus valoare, dar când vine vorba de cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de prețuri de transfer, trebuie să plătească impozite pe profit în România", a spus Nazare.
Ministrul Finanțelor a spus că taxa în vigoare impusă multinaționalelor - IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) - nu și-a atins scopul.
„La adoptarea IMCA ne-am așteptat la 5-7 miliarde încasări, avem 1,2 miliarde încasări, este clar că această taxă nu și-a atins efectele și nici măcar nu a targhetat zona de cheltuieli a multinaționalelor care era cu adevărat sensibilă, ci a targhetat practic toată activitatea lor economică”.
Taxa IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) pentru companiile multinaționale în România este o taxă fiscală introdusă în România pentru firmele care au o cifră de afaceri anuală care depășește 50 de milioane de euro. Aceasta se aplică pentru a asigura o contribuție minimă la bugetul de stat chiar și în cazul companiilor aflate în pierdere fiscală. Taxa IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) a fost introdusă în legislația fiscală din România în 2023. Aceasta a intrat în vigoare și a devenit aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024.
Odată cu eliminarea IMCA, Nazare se așteaptă ca companiile să adopte „o altă atitudine față de investiții în România”.
Noua taxă impusă multinaționalelor ar urma să aducă la bugetul de stat între 1,7 și 2 miliarde lei.
În același timp, Alexandru Nazare a criticat ANAF-ul pentru lipsa de acțiune până acum în cazul profiturilor multinaționale.
„În ANAF, nu s-au găsit foarte multe urme de acțiune în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor și nici o evidență clară a sumelor care sunt transferate către afiliați”, a spus ministrul Finanțelor, care a recunoscut și că Direcția de prețuri de transfer din ANAF a fost subfinanțată.
Taxă de 25 de lei pe coletele extracomunitare
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, propune o nouă taxă pe coletele venite din afara UE cu valoarea sub 150 de euro, menită să protejeze antreprenorii români și să gestioneze efectele negative ale creșterii fluxului de colete.
„Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete”, a declarat Alexandru Nazare.
„La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete sub 150 de euro, au crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în ultimii 4 ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi, 3-4 mii de colete pe zi, la 225 de mii de colete pe zi, astăzi”, spune ministrul Finanțelor.
Măsura propusă își propune să protejeze acești antreprenori: „Sunt foarte mulți antreprenori români, vorbim de aproape 40 de mii de antreprenori români, care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zone extracomunitare.”
Ministrul Finanțelor spune că fluxul foarte mare de colete generează probleme de mediu (datorită transportului intens) și logistice (dificultăți în gestionarea volumului).
„Vorbim și de riscuri în privința contrafacerii și a verificării acestor colete, pentru că posibilitățile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici”, a adăugat Nazare.
Taxa este concepută pentru a încuraja companiile să înființeze hub-uri logistice în România, scutindu-le de taxa pe colete dacă distribuie din țară. „Evident că odată instituită taxa, cei care vor să stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România, nu vor mai trebui să plătească acești bani”, a precizat Nazare.
Potrivit estimărilor ministrului, taxa pe colete extracomunitare ar urma să aducă 1,3 miliarde lei anual la buget.
Alte măsuri propuse de ministrul Finanțelor
Alexandru Nazare mai spune că pachetul de măsuri propus de Ministerul Finanțelor, și care va fi publicat pentru dezbatere publică pe pagina ministerului, va conține și măsuri legate de activitatea ANAF, reforma sistemului de eșalonări a datoriilor sau obligația tuturor persoanelor juridice de a avea cont bancar.
Introducerea testelor de integritate și bodycam-urilor pentru instituțiile fiscale
Ministrul Finanțelor propune teste de integritate pentru ANAF și Autoritatea Vamală pentru a depista funcționarii suspectați de fraudă.
„Avem nevoie să instituim această măsură tocmai pentru a putea acționa atunci când avem persoane suspecte sau suspectate de diverse activități frauduloase", promovând integritatea în zone sensibile.
De asemenea, agenții ANAF, antifraudă și de la vamă vor purta bodycam-uri pentru a crește transparența controalelor.
Reformarea sistemului de eșalonări a datoriilor
Proiectul de lege prevede regândirea eșalonărilor în condițiile în care eșalonarea simplificată, introdusă după pandemie a dus la acumularea 3 miliarde lei datorii nerecuperate de stat. Astfel, se introduc garanții pentru companii noi sau cu datorii, și reducerea termenelor de plată pentru a evita acumularea de datorii.
Sancțiuni penale pentru cesionarea părților sociale cu datorii fiscale
Proiectul de lege interzice cesionarea acțiunilor în SRL-uri cu obligații neachitate, dacă scopul este evaziunea.
„Diverse firme erau vândute cu datorii, tocmai pentru a scăpa de datorie”, a motivat Nazare.
Astfel, cumpărătorii și vânzătorii trebuie să prezinte dovezi de plată sau măsuri asigurătorii care să preveni mutarea datoriilor pe firme inactive.
Obligația de a deține cont bancar pentru persoanele juridice
Toate companiile trebuie să aibă cont bancar. Ministrul Finanțelor spune că aproape 700.000 de companii nu au cont bancar dar au datorii totale de 1,7 miliarde lei. Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor au ca scop transparența plăților.
Creșterea capitalului social minim pentru SRL-uri la 8.000 lei
Ministrul Finanțelor propune actualizarea la 8.000 lei a limitei minime a capitalului social și o perioadă de tranziție de aplicare a măsurii de doi ani, de la 1 ianuarie.
Motivul invocat e că, din 1990, suma minimă de 200 de lei pentru constituirea capitalului social pentru SRL-uri nu a fost ajustată cu inflația. Prin urmare, statul are puține resurse de recuperare în insolvență.
Dizolvare/lichidare forțată pentru contribuabili inactivi
În prezent sunt peste 460.000 de contribuabili inactivi, spune ministrul Nazare, care au în total datorii de 3,5 miliarde lei.
Aceste firme îngreunează administrarea fiscală, unele sunt inactive de 15-20 ani, cu datorii de 1,5 miliarde lei.
„Nu mai poți să stai 15-20 de ani în inactivitate fără să te deranjeze nimeni”, spune ministrul Finanțelor, care adaugă că, în acest caz, regimul fiscal actual e nedrept față de contribuabilii corecți.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
