„Nu suntem într-o recesiune, datele sunt clare. Există însă acest risc. Deocamdată, totul depinde de continuarea programului fiscal, pentru că acesta aduce credibilitatea ţării”, a spus Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a spus că are îndoieli că România se va putea încadra în 2025 în ținta de deficit bugetar de 7%.
„Nu sunt sigur că o să ne încadrăm în ținta de 7% deficit bugetar, dar dacă tendința este de reducere a deficitului, este un semnal foarte bun. Nu este suficient, dar este un semnal bun că arată o tendință”, a spus guvernatorul BNR, care a adăugat că orice reformă a aparatului bugetar este greu de făcut.
„Când vrei să reduci cheltuielile, să eliberezi oameni din sistem, dai cu capul un amalgam de legi pe care trebuie să le schimbi, trebuie să le găsești soluții. (...) Aici, nu sunt pesimist, încerc să fiu realist”.
Isărescu a făcut referire la experiența sa din anul 2000, când a încercat să reducă aparatul de stat și a constatat că aceste reduceri sunt greu de realizat. El a menționat că măsurile fiscale luate de guvern atunci au fost „dureroase”, dar absolut necesare pentru a recâștiga credibilitatea și a evita retrogradarea ratingului de țară.
Renunțarea României la aderarea la euro a fost „o decizie politică”
În ceea ce privește adoptarea monedei euro, Mugur Isărescu a explicat că România a îndeplinit condițiile de aderare la zona Euro între 2013 și 2015. Cu toate acestea, s-a renunțat la un orizont de timp pentru aderare în momentul în care s-a renunțat la ținta fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică, susținută de „mai toate partidele și guvernele care au fost”.
„Prin 2013-2014- 2015 îndeplineam criteriile de aderare. Chiar președintele Băsescu a stabilit o dată țintă. Dar apoi, s-a considerat politic că datoria publică e prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și aproape toate partidele și guvernele care s-au perindat n-au mai ținut la această țintă fiscală”, spune Isărescu.
Guvernatorul a mai spus ultima ședință dedicată adoptării euro a avut loc în 2018, la Academia Română, moment la care BNR era deja pregătită cu echipe tehnice avansate, inclusiv una pentru gestionarea numerarului euro.
Isărescu a mai declarat că, având în vedere că actuala corecție fiscală ar putea dura „cinci sau șapte ani”, discuția despre posibila aderare a României la euro ar putea fi reluată abia după această perioadă.
Stabilitatea politică și pacea socială, esențiale
Mugur Isărescu a afirmat că stabilitatea politică și „un anumit grad de pace socială” sunt esențiale pentru a depăși perioada actuală de corecție economică.
Guvernatorul a afirmat că BNR nu va majora dobânda-cheie anul acesta, sperând că nu va fi obligată să ia astfel de măsuri.
„Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase”, a afirmat el.
De asemenea, guvernatorul a transmis că, în trimestrul II 2025, cursul de schimb a fost utilizat ca „o relativă ancoră” pentru stabilitatea economică și financiară.
„Cu refacerea rezervelor lucrurile s-au îmbunătățit semnificativ, a crescut rezerva și tinde să crească în continuare. Cursul este stabil fără sprijinul nostru”, a spus oficialul BNR.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
