Viitoarea lege privind reforma fiscală în administrație ar urma să ducă, potrivit lor, la tăieri și mai mari de personal, pe care Guvernul vrea să îl reducă oricum cu aproximativ 20% .
La recensământul din 2021 - decalat din cauza pandemiei de Covid19 pentru 2022 - România a înregistrat o populație de 19,05 milioane de locuitori. E vorba despre populația rezidentă - adică cei care locuiesc efectiv în țară, în fiecare localitate în parte.
Numărul total este cu peste un milion mai mic decât la recensământul precedent, din 2011. Și este cu aproape 2,8 milioane mai mic decât cel al populației în funcție de domiciliu – adică datele de la Direcțiile de Evidența Populației și de la Institutul Național de Statistică (INS). În acest caz este vorba însă de persoane cu carte de identitate într-o localitate, fără ca asta să arate locul unde locuiesc efectiv.
Numerele de la recensământul din 2021 sunt mai mici - cu sute, chiar mii, în cazul comunelor, sau cu zeci de mii, în cazul orașelor mari - în majoritatea covârșitoare a celor aproape 3.200 de municipii, orașe și comune din țară – decât cele privind domiciliul persoanelor.
De exemplu, Bucureștiul a avut la recensământ o populație rezidentă de 1,71 milioane de locuitori, dar numărul la zi al celor cu domiciliul în Capitală este peste 2,1 milioane.
Și la Timișoara (250.000 de persoane la recensământ) sau Cluj (286.000 la recensământ) populația rezidentă este cu aproximativ 50.000 mai mică decât cea din bazele Serviciilor de Evidența Populației.
Totuși, în proiectul de lege privind reforma fiscală a administrației publice – pus recent în consultare publică de Ministerul Dezvoltării - Guvernul fundamentează reducerile schemelor de personal din primării și consilii județene cu datele recensământului 2021.
Câteva dintre consecințele raportării la datele recensământului, și nu ale Evidenței Populație, sunt:
- număr și mai mic de angajați decât prevăd grilele de personal pe care Guvernul vrea să le reducă cu circa 20% față de nivelul din prezent;
- număr mai mic de polițiști locali, care va fi redus oricum prin aplicarea unui raport de un polițist la 1.200 de locuitori, față de 1.000 de locuitori în prezent;
- bani mai puțini de la nivel central, pentru echilibrarea bugetelor locale, în condițiile raportării (și) la numărul de locuitori.
Deși scopul declarat al recensământului - în care statul român a investit peste 80 de milioane de euro, în 2021 - este de a fundamenta politici publice raportate la populația care locuiește efectiv într-un oraș/comună/sat, numeroși primari din țară și asociațiile care îi reprezintă spun că, în realitate, lucrurile stau altfel.
„Utilizarea exclusivă a recensământului — o fotografie statică, realizată o dată la 10 ani — nu reflectă dinamica reală a populației și nu permite adaptarea aparatului administrativ la nevoile reale ale comunităților”, spune vicepreședintele Asociației Comunelor din România (ACoR), Valentin Ivan, într-un „punct de vedere oficial” al asociației, transmis Europei Libere.
În text, asociația își exprimă „profunda îngrijorare față de intenția legiuitorului de a utiliza recensământul populației din 2021 ca singur reper de referință în stabilirea numărului de posturi în structurile administrației publice locale.”
Președinta Asociației Municipiilor din România (AMR), Olguța Vasilescu (PSD), primarul Craiovei, spune pentru Europa Liberă că formațiunea politică pe care o reprezintă nu susține actuala variantă a proiectului de lege.
Pe de altă parte AMR a trimis deja mai multe amendamente la proiectul de lege, care au susținerea celor mai mulți dintre cei peste 100 de primari de municipii din Asociație, indiferent de culoarea politică, afimă Vasilescu.
„Guvernul va trebui sa facă revizuiri pe text. Până când nu vom avea textul final, nu mai am ce comentar, am trimis amendamente și aștetpăm”, precizează ea.
Ce propune Guvernul
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat la începutul săptămânii că, prin reforma administrației locale, Guvernul ar urma să reducă aproximativ 40.000 de posturi din administrația centrală și locală.
Economia anuală la buget va fi, spune el, de circa 540 de milioane de euro (2,2 miliarde de lei). Totodată, polițiiile locale vor avea cu circa 4.000 de angajați mai puțini.
Pe de o parte, proiectul de lege prevede în loc de un polițist local la 1.000 de locuitori, unul la 1.200 de locuitori.
Dacă se ia în calcul populația de la recensământ, scăderea numărului de polițiști poate fi și mai accentuată.
De exemplu, la Cluj-Napoca, la o populație de 286.000 de locuitori (conform Recensământului) numărul polițiștilor locali permis ar fi de 236, față de 270 raportat la o populație de 325.000 de locuitori (conform datelor privind domiciliul).
Conform criteriilor aplicate în prezent, schema maximală de polițiști locali este de 325, în condițiile raportului de un polițist la 1.000 de locuitori și luarea în considerare a datelor privind populația în funcție de domiciliu.
În realitate, Poliția Locală de la Cluj-Napoca are aproximativ 280 de angajați.
De altfel, primarul Emil Boc, președinte executiv al Asociației Municipiilor, a declarat la finalul lunii iulie că Guvernul că aplicarea unui raport de un polițist la 1.200 de locuitori a fost rezultatul negocierilor cu AMR, intenția Executivului fiind ca reducerea să fie și mai drastică.
Ce îi nemulțumește însă pe mulți primari este faptul că, pe lângă o grilă de personal mai mică cu 20% față de cea din prezent, raportarea la datele recensământului va reduce și mai mult organigramele.
Concret, proiectul de lege pregătit de guvern modifică tabelele cu grilele prevăzute în Ordonanța de Urgență 63 din 2010; sunt reduse posturile de personal admis la fiecare categorie de Unitate Administrativ Teritorială (UAT) - comună, oraș, municipiu, județ - grupate fiecare raportat la numărul de locuitori.
Reprezentanții Asociației Comunelor spun că raportarea guvernului exclusiv la datele recensământului încalcă principiile descentralizării - prevăzute de Constituție - dar și mai multe prevederi ale Cartei Europene a Autonomiei Locale.
Mai mult, ar crea o inechitate între orașe și comune, acestea fiind „constrânse să funcționeze cu echipe subdimensionate, în timp ce nevoile comunităților cresc (servicii sociale, educație, infrastructură, digitalizare etc.)”, spune vicepreședintele Valentin Ivan, primar în comuna Sadu, din Sibiu.
De remarcat că, dacă o comună cu 1.500 - 3.000 de locuitori poate avea maxim 18 angajați, un oraș cu populație din aceeași grupă poate avea 27. În timp ce o comună mai mare, cu 5.000 - 10.000 de oameni, poate ajunge la 34 de salariați, într-un oraș cu populație similară numărul poate fi aproape dublu, 60.
Vicepreședintele Asociației Orașelor din România, Nicolae Moldovan, primar în Beclean, județul Bistrița-Năsăud, spune că nu toate localitățile au însă un decalaj atât de important între datele recensământului și cele privind domiciliul populației.
Orașul pe care îl gestionează a avut la recensământ o populație de peste 11.200 de locuitori (unul din cazurile cu creștere față de recensământul din 2011), în timp ce în datele privind domiciliul figurează circa 12.000 de locuitori.
Asociația Comunelor cere însă Guvernului să înlocuiască criteriul raportării la recensământ cu datele INS (privitoare la domiciliu), actualizate anual, și să respecte Carta Autonomiei Locale și Constituția, „în ceea ce privește dreptul autorităților locale de a avea structuri administrative adecvate.”
De asemenea, solicită Guvernului și să elimine inechitatea între comune și orașe, „având în vedere volumul real de activitate și nevoile comunităților.”
Și primarii de municipii - cele mai mari structuri administrative locale - sunt nemulțumiți de criteriul referendumului, spune președinta AMR, Olguța Vasilescu.
„Nu avem o statistică, dar e logic că le afectează, din moment ce rezultatul recensămantului e diferit de INS, adică mai puțină populație raportată.”
Recensământul a fost realizat tot de INS, care a urmăit însă raportarea populației rezidente - care locuiește efectiv undeva - nu cea după domiciliul din cartea de identitate.
Pe de altă parte, președintele executiv al Asociației Municipiilor, Emil Boc, a declarat după consultări cu guvernul că, dacă se iau în considerare datele recensământului, asta va avea un impact asupra banilor distribuiți de la centru pentru echilibrarea bugetelor locale, în funcție de numărul de locuitori.
„Noi, la Cluj, avem la recensământ 286.000, la Evidența Populației avem 330.000 - 340.000. Undeva, 50.000 de locuitori nu sunt luați în considerare la alocarea de resurse financiare. Înțeleg și dimensiunea guvernului că există foarte multe cifre care nu corespund realității, în sensul că sunt persoane doar cu numele, la un oraș, la o comună, la un municipiu, și sunt plecați în străinătate sau și-au luat cetățenia și nu locuiesc în oraș”, a spus el, citat de Antena 3.
El a subliniat că, dacă s-ar aplica criteriul recensământului de sus în jos, s-ar ajunge, fără o lege suplimentară, la 300 de parlamentari și ar trebui redus numărul de consilieri locali și județeni în mai multe localități / județe.
Europa Liberă a solicitat lămuriri din partea Guvernului și a Ministerului Dezvoltării, dar nu am primit încă un răspuns.
Sociolog: datele Recensământului nu oferă o imagine completă
Sociologul Norbert Petrovici, conferențiar la Facultatea de Sociologie a UBB, spune că nemulțumirile primarilor vizavi de folosirea recensământului din 2021 drept criteriu de fixare a grilelor de personal sunt îndreptățite.
„Recensământul a avut suficiente probleme și nu are cum să ofere imaginea reală. Să ne gândim doar la un mare oraș, unde mulți au declarat domiciliul, dar stau într-o comună din zona perirubană, sau alții care au domiciliul în acea zonă dar activitatea lor este în oraș”, explică el.
În astfel de situații este greu de stabilit ce primărie ar trebui să aibă angajați mai mulți sau să beneficieze de resurse aferente persoanelor respective, adaugă el. De asemenea, și fenomenul migrației interne, dintr-o regiune a țării în alta, e greu de surpins, completează sociologul.
Specialistul, care conduce și Centrul pentru Analiza Datelor al Universității, spune că cercetările corelează datele de la recensământ cu cele privind domiciliul, pentru a avea o imagine completă.
Un alt specialist în politici de administrație publică ne-a transmis o poziție asemănătoare, sub protecția anonimatului. Acesta afirmă că, deși recensământul are rolul de a fundamenta politici publice, pentru o imagine reală este nevoie de corelarea mai multor variabile.
„O abordare strict contabilicească nu va duce lucrurile nicăieri”, a punctat și specialistul respectiv.
De altfel și vicepreședintele Asociației Comunelor, Valentin Ivan, subliniază că „administrația publică locală nu poate fi guvernată prin indicatori rigizi și politici uniforme impuse de la centru”, în punctul de vedere al asociației, citat mai sus.
„Dacă vrem o Românie funcțională, modernă și echitabilă, trebuie să respectăm autonomia locală, voința comunităților și standardele europene”, conchide el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
