Șeful DNA este acuzat de subordonații săi, foști sau actuali – în documentarul Justiție capturată, realizat de jurnaliștii de la Recorder – că le-ar fi cerut acestora să-i acorde control deplin asupra dosarelor instrumentate.
Întrunită marți, secția pentru procurori a CSM a anunțat că va transmite cererea către Inspecția Judiciară „într-un termen considerat rezonabil”. Inspectorii judiciari sunt așteptați să verifice acuzațiile și, dacă descoperă nereguli, să ceară Consiliului Superior al Magistraturii eventuale măsuri disciplinare.
Tot marți, secția pentru procurori a decis convocarea adunărilor generale în vederea consultării procurorilor cu privire la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției.
Aceeași secție pentru procurori a sesizat Inspecția Judiciară pe 12 decembrie pentru a verifica dezvăluirile făcute de jurnaliștii de la Recorder care au intervievat magistrați sub protecția anonimatului sau care și-au asumat public identitatea și care acuză tergiversarea deliberată a dosarelor de corupție cu implicarea unor judecători de rang înalt, printre care și șefa Curții Supreme, Lia Savonea.
În ceea ce privește activitatea șefului DNA, Liviu Lascu, fost șef de secție la DNA, și un procuror anticorupție, care a vorbit sub protecția anonimatului, au declarat pentru Recorder că, de la numirea sa la șefia parchetului anticorupție, Voineag și-ar fi asigurat controlul deplin asupra dosarelor.
El le-ar fi cerut subordonaților să-i raporteze fiecare cerere făcută către judecătorul de drepturi și libertăți, fie ele rețineri, cereri de percheziții sau de supraveghere a convorbirilor celor urmăriți în dosare.
Procurorul anticorupție a declarat în documentar că situația nu este nici pe departe una izolată și că resemnarea persistă în întregul sistem judiciar.
Marius Voineag a refuzat să discute cu jurnaliștii de le Recorder, după ce aceștia au publicat documentarul, dar, într-un răspuns ulterior pentru Observator News, el a răspuns acuzațiilor că ar fi verificat activitatea procurorilor din subordinea sa pentru a opri sau întârzia anumite anchete.
„Resping folosirea DNA în demersuri care au de-a face fie cu plătirea unor polițe, fie cu discreditarea sistemului de justiție în ansamblul său, fără a ne uita aplicat la diferite probleme și a diferenția felul în care funcționează diferite instituții”, a spus el.
„Există probleme suficiente în sistemul de justiție, scoase în evidență de către media, societatea civilă sau cei din sistemul de justiție, dar aceste probleme nu vor fi rezolvate prin demonizarea fără argumente a șefului DNA”, a adăugat Voineag.
În plus, DNA a trimis pentru HotNews ordinul dat de acesta în august 2023 și o dispoziție semnată cu un deceniu în urmă de Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA, sugerând că cele două ar fi asemănătoare.
Numai că ordinul lui Kevesi din 2013 era destinat doar procurorilor din directa ei subordine, din structura centrală a DNA, în timp ce Voineag ar fi cerut raportări inclusiv de la structurile teritoriale ale instituției, scrie Recorder.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
