MAI a solicitat transferul de teren invocând „necesitatea securizării zonei, considerată un obiectiv special de apărare, ordine publică și siguranță națională”, conform documentației trimise consilierilor generali ai Capitalei.
Procedura de intrare în administrarea Ministerului de Interne a unei porțiuni din Piața Revoluției, în care în prezent funcționează o parcare a instituției, a început din luna martie, a explicat Ana-Maria Boghean, consilier general al municipiului București de la partidul REPER, pentru Europa Liberă.
„Fundamentul legal este o solicitare, cu justificarea formală privind asigurarea mai bună a securității perimetrale a ministerului, respectiv «impunerea unor măsuri restrictive, inclusiv amplasarea de bariere și a unor puncte de control pentru acces». A fost invocată natura specială a obiectivului, MAI-ul fiind «o instituție din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională»”, spune Boghean.
Inițial, în martie 2025, către Consiliul General al Municipiului București au fost trimise două adrese - una din partea Secretariatului General al Guvernului și cealaltă din partea Ministerului Afacerilor Interne – prin care se solicita adoptarea unei hotărâri privind trecerea unui imobil din domeniul public al Capitalei în domeniul public al statului, pentru a putea fi dat în administrare Ministerului Afacerilor Interne.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, era nevoie de dezmembrarea Pieței în două loturi separate.
Un lot de 2.239 de mp evaluat la peste 22 de milioane de lei urma să fie trecut, din domeniul public al Bucureștiului, în domeniul public al statului și, de aici, în administrarea unei instituții centrale.
Doar așa putea ajunge suprafața de teren sub administrarea MAI. Despre celelalte loturi nu există date că ar intra în administrarea altei instituții.
„Am votat atunci împotriva proiectului de hotărâre care prevedea dezmembrarea imobilului cadastral 262881, proprietate publică a Municipiului București, situat în Str. Academiei, în două loturi”, afirmă Ana-Maria Boghean.
Ea mai spune că „în documentația trimisă nu exista (și nu există nici astăzi) un raport al Direcției Generale de Urbanism și Amenajarea Teritoriului”.
„Noi încurajăm, printre altele, un principiu de urbanism care afirmă că, în cazul clădirilor publice, măcar o parte din parter ar trebui să fie public sau semi-public, nu militarizat și închis cu garduri și bariere”, mai spune consilierul general din partea REPER.
În prezent, pe această parcelă există deja restricții: bariere și puncte de control pentru accesul mașinilor. Există riscul ca ele să fie extinse și pentru pietoni, spun voci din societatea civilă pentru Europa Liberă.
În ultimii ani, prin inițiativa Primăriei Municipiului București de a opri traficul pe Calea Victoriei în weekend și, astfel, de a permite accesul pietonilor, inclusiv Piața Revoluției, traversată de Calea Victoriei de la nord la sud, s-a transformat într-un spațiu viu, deschis oamenilor.
În urmă cu aproape 40 de ani, în 22 Decembrie 1989, acesta era locul din care dictatorul Nicolae Ceaușescu a părăsit, fugind cu elicopterul, sediul puterii, atunci CC al PCR, acum Ministerul de Interne.
Cu o zi înainte, pe 21 Decembrie, din balconul central al aceleiași clădiri, dictatorul comunist și-a ținut ultimul discurs și a fost huiduit din cauza masacrului de la Timișoara pe care îl ordinase.
Tot din această clădire, din biroul aflat în dreptul balconului, Nicolae și Elena Ceaușescu au coordonat noaptea de groază din București, 21-22 Decembrie, când trupe ale Armatei și ale Securității au tras în manifestanții anti-comuniști din Piața Universității, aflată la 500 de metri distanță.
Între timp, mai ales în ultimul deceniu, Piața Revoluției aflată vis-a-vis de Palatul Regal și la doi pași de Ateneul Român, a devenit unul de promenadă pentru bucureșteni și turiști; oamenii își petrec acolo timpul liber, participă la spectacole și concerte în aer liber, se plimbă alături de copii și bunici sau pur și simplu se bucură de oraș.
Piața Revoluției a căpătat ușor-ușor o nouă identitate: un spațiu urban primitor, care atrage și încurajează viața socială într-o zonă plină de cultură și marcată de istorie: Palatul Regal adăpostește Muzeul Național de Artă al României, la Biblioteca Centrală Universitară se țin conferințe, Ateneul Român și Sala Palatului înseamnă muzică și evenimente din varii domenii.
„Prin această deschidere și prin pietonalizare, orașul începe să redevină al oamenilor”, spune Boghean, care e de părere că transferul unei porțiuni a Pieței Revoluției de la administrația locală către instituții de forță riscă să marcheze „o schimbare radicală de abordare și de paradigmă”.
„Această transformare ar însemna nu doar o restricționare fizică a accesului, ci și un recul simbolic de la un oraș al oamenilor, la un oraș al barierelor și al autorității opace”, subliniază ea.
„Înțelegem nevoia de securitate a Ministerului, dar, până în prezent, nu a existat vreo situație de pericol public care să justifice dorința de a militariza o parte din piață.”
În 2020, Ministerul de Interne a avut primele încercări de preluare a zonei prin impunerea unui sistem de schimbare de gardă la Monumentul din Piața Revoluției. În urma discuțiilor publice, proiectul a fost abandonat.
„Nu poți schimba garda într-un loc în care a fost schimbat un regim”, afirmă Ana-Maria Boghean.
„Inițiativa riscă să transforme o porțiune din Piața Revoluției într-o zonă închisă, cu caracter militar, ceea ce vine în contradicție totală cu semnificația sa.”
„Este vorba de locul în care oamenii au prins curaj strigând «Libertate!» și au dărâmat un regim totalitar, cu prețul vieții chiar. Piața Revoluției este un loc al memoriei civice, al memoriei noastre colective, un simbol al luptei poporului român pentru libertate și democrație. Instalarea unui nou monument în apropiere, fără consultare și fără înțelegerea simbolismului locului, riscă să altereze grav memoria celor uciși de regimul comunist”, completează consilierul general.
Ministerul de Interne nu a răspuns oficial la solicitarea Europei Libere de a clarifica exact ce urmărește prin preluarea unei părți importante din Piață.
Surse din instituție spun că motivarea ar fi ca „monumentul să nu fie lăsat în paragină”.
MAI nu a clarificat nici dacă are de gând să amplaseze alte construcții în zona în care există deja, într-un perimetru de 150 de metri, statuia lui Iuliu Maniu, statuia lui Corneliu Coposu, Memorialul Renașterii și statuia ecvestră a lui Regelui Carol I.
„Pe lângă acest aspect, care ține de respectul față de memoria locului și a oamenilor care și-au pierdut acolo viața, există și riscul ca accesul pietonal civil să fie restricționat pe viitor. Pur și simplu, nu putem permite acest lucru. Piața este a cetățenilor, nu a unor instituții”, mai spune Ana-Maria Boghean.
Ce spun reprezentanții PMB
Proiectul ar fi urmat să fie dezbătut în ședința de miercuri a Consiliului General al Municipiului București, conform documentelor primite de consilierii locali și a listei publicate pe site-ul primăriei.
Șeful consilierilor locali ai Uniunii Salvați România, Cosmin Smighelschi, a declarat pentru Europa Liberă că subiectul a agitat deja opinia publică, iar primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a reacționat pe Facebook și a adus, spune el, clarificări.
Bujduveanu spune că „este vorba despre un lot distinct, nu despre parcarea din față și nici despre restul Pieței Revoluției”.
„Suprafața de 6.613 mp care formează esența Pieței ar rămâne integral în administrarea Municipiului București”, spune el.
Primarul interimar crede „în forța dialogului” și cheamă societatea la o dezbatere „reală și transparentă” despre „o capitală vie”.
De aceea, afirmă el, a scos deocamdată documentul de la vot și urmează să-l pună în dezbatere publică.
Stelian Bujduveanu și ministrul Predoiu sunt amândoi membri ai Partidului Național Liberal.
Au discutat cei doi în interiorul partidului?
Europa Liberă va reveni în momentul în care va primi toate informațiile de la Ministerul de Interne. Până atunci, împărțirea pieței în mai multe bucăți rămâne un subiect deschis.
Actualizare 30 iulie, ora 18.00
La mai bine de 24 de ore de la apariția publică a informațiilor despre intențiile Ministerului de Interne, instituția a venit cu câteva precizări. MAI spune că nu intenționează și nu a propus restricționarea accesului publicului în spațiul din fața sediului, iar că scopul proiectului este amenajarea unui spațiu verde în jurul Monumentului Eroilor Revoluției și integrarea acestuia în arhitectura zonei, „pentru a spori calitatea urbană și memoria locului.”
„Preluarea în administrare este necesară pentru a permite MAI efectuarea lucrărilor de întreținere și conservare a monumentului”, se arată în precizările care spun că zona pietonală și parcarea din Piața Revoluției NU fac obiectul proiectului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
