Comisia Europeană spune într-un răspuns transmis Europei Libere că, în 2023, România „s-a angajat să construiască sau să doteze cel puțin 19 unități sanitare publice/spitale cu sprijinul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), până în trimestrul II al anului 2026”.
„Întreaga investiție este finanțată exclusiv prin componenta de granturi a PNRR-ului României (bani nerambursabili, n.red.)”, mai arată Comisia Europeană.
Cu alte cuvinte, la numai doi ani de la inițierea programului european de refacere a economiei după pandemie, România renunța deja la cinci spitale din cele 24 pe care le-a considerat necesare la startul inițial al PNRR.
Toate programele europene presupun fluxuri financiare, licitații, plăți, lucrări, decontări și rambursări eșalonate în timp, cu exactitate, cu termene fixe. Instituțiile și proiectele care nu respectă calendarul investițiilor și recepțiile nefăcute la timp înseamnă pierderi financiare parțiale sau totale.
Pe scurt, primești bani pe care nu trebuie să îi dai înapoi sau împrumuturi la dobânzi mici, de sub 2%, pentru o investiție, o faci și o recepționezi în perioada contractuală sau pierzi banii.
În ceea ce privește PNRR, toate angajamentele făcute de România trebuie finalizate până în august 2026.
În cursul negocierilor recente purtate atât de premierul Bolojan, cât și de ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, dar și de alți demnitari, Comisia Europeană a cerut României lista cu spitale care se vor finaliza în anul rămas.
Ce a aflat Bruxelles-ul vom ști exact pe 5 august, pentru că miniștrii de la București nu s-au pus complet de acord cu spitalele care vor fi gata la timp.
Din păcate, câteva spitale sunt clar tăiate de pe listă.
Ce spitale pot fi terminate până în august 2026? 8 vs 12
Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru a spus, joi, pe 31 iulie, că, la preluarea mandatului, la finele lui iunie, cinci spitale erau în fază avansată de construcție astfel încât să poată fi terminate până în august 2026.
Este vorba despre clădiri din Bistrița, Cluj, Sibiu, Craiova și Ilfov.
Pe lângă acestea, spune Pîslaru, în negocierile cu Comisia Europeană, România s-a angajat că alte trei spitale vor fi gata la timp - cele din București (clădirea în care va fi mutat Institutul Național Marius Nasta), Constanța și Târgu Mureș.
România a reușit să salveze, în total, 535 de milioane de euro pentru opt spitale, conform declarației ministrului Fondurilor Europene.
Inițial, atunci când PNRR a fost aprobat în 2021, suma totală pentru construirea de spitale noi sau de clădiri noi în curtea actualelor spitale a fost de 8,5 miliarde de lei (adică 1,68 miliarde de euro), adică de trei ori mai mult.
Pe de altă parte, cu o săptămână înainte, pe 23 iulie 2025, ministrul Alexandru Rogobete afirma la Europa Liberă că 12 spitale sunt într-o fază avansată de construcție și că pot fi finalizate până în august 2026.
„Astăzi, în 2025, în România există 15 șantiere [...] 12 din ele se încadrează cu termenul de execuție până în iunie-iulie 2026. Trei din ele depășesc cu câteva săptămâni, unele chiar câteva luni, termenul de august 2026, dar cu potențial de accelerare a lucrărilor”, a declarat ministrul Sănătății.
Alexandru Rogobete a spus atunci că, printre cele 12 spitale care se vor termina cu siguranță la timp, se numără cele din Bistrița (aici, stadiul lucrărilor este de peste 70%), Cluj, Sibiu, Craiova și București.
Alexandru Rogobete era secretar de stat atunci când s-a discutat și a fost negociat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Bruxelles-ul și a coordonat programul pentru sănătate, pentru care România a primit granturi de 8,5 miliarde de lei (aproximativ 1,68 miliarde de euro) destinați construcției de spitale.
Din lista inițială de 24 de spitale, au rămas în prezent 12 spitale care pot fi terminate până în august 2026 – când se încheie finanțarea prin PNRR, după spusele ministrului Sănătății.
În interviul recent pentru Europa Liberă, ministrul Rogobete a declarat că se așteapta ca o parte din cele 24 de spitale cuprinse inițial în PNRR să nu se poată construi.
Indicatorul pentru spitale din PNRR ar fi fost chiar de la început de 19 spitale – însă România a semnat contracte pentru 24 pentru că „în timpul implementării, anumite obiective ne așteptam să nu se poată finaliza”, a spus Alexandru Rogobete.
Consultați aici Lista inițială cu spitalele și clădirile aprobate inițial prin PNRR
Ce spitale nu se vor construi deloc?
În toamna anului 2021, locuitorii din Piatra Neamț aflau că în orașul lor urmează să se construiască un spital modern care „să atingă cele mai înalte standarde pentru creșterea calității serviciului medical și pentru garantarea confortului pacienților internați”.
Construcția urma să înlocuiască sediul actualului spital județean al orașului – care peste zece ani va împlini un secol de la înființare.
E locul în care, în noiembrie 2020, zece pacienți mureau arși într-un incendiu la secția de terapie intensivă. Secție care, în 2024, la patru ani de la dezastru și trei de la startul miliardelor din PNRR, încă funcționa în curtea spitalului.
Noul spital din Piatra Neamț ar fi trebuit să coste în jur de un miliard de lei, adică 200 de milioane de euro. Bani europeni, nerambursabili.
Pe 16 iulie 2025, ministrul Sănătății a declarat însă că spitalul de la Piatra Neamț nu se mai face.
La aceeași conferință de presă din 16 iulie, ministrul Alexandru Rogobete a declarat că este sigur că nu se vor mai construi nici spitalele din Brașov și Lugoj.
Cel puțin nu prin PNRR și în niciun caz până în 2026.
„V-aș propune să privim puțin și altfel situația. Este pentru prima dată în 35 de ani când în România se construiesc 12 spitale noi (...) La care se mai adaugă încă trei care se construiesc cu Banca Mondială”, a încercat să salveze situația Alexandru Rogobete.
Cele trei proiecte finanțate integral de Banca Mondială sunt centrele pentru mari arși de la Timișoara, Cluj și Spitalul de copii Grigore Alexandrescu din București.
Reamintim că, până la finele lui 2023, fostul ministru Alexandru Rafila a tăiat finanțarea din PNRR pentru șase spitale – vezi în tabelul de mai jos.
Guvernanții știau din aprilie 2025 că spitalele nu vor fi gata
Fostul ministru Marcel Boloș știa din aprilie 2025 că spitalele cuprinse în PNRR care nu vor putea fi finalizate în 2026 riscă să nu mai primească finanțare deloc din acești bani europeni.
„Discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026”, explica în aprilie Marcel Boloş.
Îngrijorarea Comisiei Europene a fost prezentă și în negocierile purtate de actualul Guvern la începutul lui iulie.
Cât de îngrijorați și de înfuriați sunt pacienții & alegătorii români de aceste întârzieri s-a văzut însă la vot în noiembrie/ decembrie 2024 și în mai 2025.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
