Lipsa resurselor, accesul greoi la informații utile traiului zilnic și oportunitățile sociale reduse sunt provocări majore pentru vârstnicii care nu mai au pe nimeni.
Anul trecut, asistenții sociali care răspund la Telefonul Vârstnicului au vorbit cu peste 10.000 de seniori și rude ale acestora, iar 2.200 de bătrâni au sunat pentru prima dată și au primit răspunsuri la fiecare nevoie exprimată.
În aproape zece de ani de existență, sunt peste 105.000 de convorbiri, iar 20.000 dintre seniori au sunat pentru prima dată în acești ani.
România se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației, dar nu e pregătită să aibă grijă de atâția bătrâni care au nevoie de informații utile traiului de zi cu zi, nu se descurcă cu tehnologia, nu știu unde să caute informații, se simt izolați și marginalizați.
Roxana Molocea, coordonatoarea programului național Telefonul Vârstnicului (0800 460 001) vorbește într-un interviu pentru Europa Liberă despre ce înseamnă să ajuți bătrânii și despre ce fel de sprijin poți fi doar răspunzând la un telefon.
1. Europa Liberă: Telefonul Vârstnicului este singura linie telefonică națională, gratuită și confidențială, pentru seniorii din România. Cine sună?
Roxana Molocea: Sună oameni care au nevoie să fie ascultați. Sunt seniori singuri pe care nu-i mai întreabă cineva ce mai fac.
Sunt copii sau nepoți care nu știu încotro să meargă când părinții lor îmbătrânesc și au nevoie de ajutor.
La celălalt capăt al firului, trei asistenți sociali cu experiență răspund cu calm, cu răbdare, cu suflet.
De luni până vineri, între orele 08:00 și 20:00 și sâmbăta, între orele 08.00 și 16.00, această linie gratuită – 0800 460 001 – devine pentru mulți o sursă importantă de informare, dar și o fărâmă de alinare.
2. Europa Liberă: Cam câți oameni au sunat în ultimii zece ani, de când ați înființat această linie? Ați putea să ne facem un profil al celor sună?
Roxana Molocea: Peste 110.000 de apeluri din octombrie 2015 până în prezent. Fiecare apel este o poveste.
În spatele fiecărui telefon este un vârstnic care are nevoie de un răspuns, de o direcție sau, pur și simplu, de o voce caldă.
Sunt aproape 21.000 de seniori din toată țara, din orașe, dar și din sate izolate, care au apelat linia cel puțin o dată.
La prima discuție este efectuată o evaluare socială și, în funcție de nevoile seniorilor apelanti, aceștia sunt direcționați către instituțiile competente locale sau sunt incluși în unul din serviciile noastre specializate.
Astfel, unii rămân în contact cu echipa, prin serviciul de reapelare săptămânală.
Pentru partea de Consiliere Socială, lucrăm cu o bază de date care conține peste 1.500 de instituții de stat sau private, care oferă servicii specifice pentru vârstnici.
Pentru ei, Telefonul Vârstnicului nu e doar un serviciu – e un sprijin constant, e o punte către oameni.
3. Europa Liberă: De la ce vârstă ești considerat „bătrân”?
Roxana Molocea: Legal, în România, o persoană este considerată vârstnică atunci când a împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege, adică 65 de ani.
În sens larg, percepția despre bătrânețe variază în funcție de mediul social, cultural și experiențele personale.
Avem în program seniori de 80 de ani care sunt activi, participă la foarte multe activități de îmbătrânire activă și se simt în continuare tineri.
4. Europa Liberă: Ce vor bătrânii care sună la Telefonul Vârstnicului?
Roxana Molocea: Prelucrarea datelor colectate la linia telefonică Telefonul Vârstnicului, în perioada octombrie 2015 – prezent, relevă care sunt cele mai importante cinci nevoi cu care se confruntă seniorii din toate zonele țării.
Telefonul Vârstnicului este cel mai des apelat pentru a obține informații utile, practice și actualizate referitoare la diverse nevoi ale seniorilor.
Asistenții sociali ai liniei telefonice folosesc o bază de date care conține peste 1.500 de instituții de stat, servicii sociale sau private cu servicii specifice pentru seniori, în continuă actualizare.
Nevoia de îngrijire și suport în funcție de gradul de dependență ocupă locul doi în topul apelurilor.
Persoanele primesc informații despre cămine pentru vârstnici și proceduri de instituționalizare, servicii practice disponibile în comunitate, precum și recomandări privind instituții care oferă îngrijiri medicale la domiciliu sau masa pe roți.
Locul trei în topul apelurilor vârstnicilor îl ocupă solicitările de sprijin financiar și material. Echipa Telefonului Vârstnicului ghidează acești vârstnici către resursele comunitare adecvate, operate de DGAS-uri sau ONG-uri, care pot oferi produse alimentare, igienico-sanitare sau tichete sociale.
Problema singurătății la vârstnici este în continuă creștere și se estimează că în următorii ani va deveni o problemă globală, mai ales că singurătatea poate dăuna grav sănătății fizice, mentale și emoționale.
Ca soluții pentru bătrânii care sună avem așa: reapelarea săptămânală a vârstnicilor, serviciu care răspunde nevoii de socializare și comunicare emoțională; direcționarea seniorilor către cluburi de seniori, centre de zi, centre de socializare, unde vârstnicii pot participa la activități creative și recreative. Aici le sunt stimulate comunicarea și participarea la viața socială și este încurajat stilul de viață activ.
De asemenea, le mai spunem despre participarea la TeleClubul Seniorilor, creat de Telefonul Vârstnicului, unde persoanele în vârstă au ocazia să socializeze și să discute cu alți vârstnici pe teme de interes comune
De asemenea, de multe ori, seniorii își exprimă dorința de a fi activi și de a se implica în viața socială și după pensionare.
Li se oferă informații despre oportunitățile de voluntariat în comunitate, precum Centrele Generații, un alt program derulat de fundație, despre activitățile organizate în cluburile pentru seniori din comunitate, precum și despre posibilitățile de participare la atelierele de educație digitală pentru seniori organizate de Fundația Regală la București și în alte comunități din țară.
5. Europa Liberă: Bătrânețea și singurătatea vin la pachet? Cât de greu de sunt dus?
Roxana Molocea: Singurătatea la bătrânețe este o problemă cu care se confruntă o mare parte dintre seniori și poate dăuna grav sănătății fizice, mintale și emoționale.
Lipsa unui partener de viață sau a unui interlocutor duce la imposibilitatea de a împărtăși lucrurile care îi preocupă, de a povesti despre problemele cu care se confruntă.
Socializarea îi ajută pe seniori să își îmbunătățească sănătatea mintală și emoțională. Studiile arată ca socializarea scade depresia.
Oamenii care se simt singuri au de foarte multe ori o încredere și o stimă de sine scăzute. Petrecerea timpului cu o persoană care te ascultă poate crește încrederea. Să fii alături de vârstnici, să îi asculți, îi face pe aceștia să realizeze că îți pasă de soarta lor și că viața lor contează.
Din păcate, odată cu înaintarea în vârstă îți pierzi și multe persoane apropiate, fie că sunt membri ai familiei sau prieteni dragi. Mulți seniori ne spun că singurătatea e cea mai grea boală – și nu există medicamente pentru ea.
Medicamentul este socializarea. Prin intermediul serviciului de reapelare săptămânală, vârstnicii leagă prietenii cu colegii asistenți sociali și voluntarii speciali pregătiți.
Discuțiile săptămânale le dau vârstnicilor speranță, putere și sens pentru a merge mai departe.
6. Europa Liberă: Cum poți satisface nevoia celor în vârstă de a fi activi și după pensionare sau nevoia de sprijin emoțional?
Roxana Molocea: Mare parte din vârstnici devin inactivi după ce se pensionează, își pierd rolul social sau ajung să se simtă inutili.
Le propunem, ca alternative, acțiuni de voluntariat în comunitate și/sau participarea la activitățile organizate în cluburile de seniori.
De asemenea, îi încurajăm să își dezvolte noi pasiuni care să îi țină ocupați sau care îi motivează să socializeze cu alte persoane. Pentru că, și după pensionare, un om are nevoie să simtă că mai contează, că mai poate contribui, că are un rost.
7. Europa Liberă: Se spune că civilizația începe cu ajutorarea celor care se găsesc în dificultate – și aici includem și bătrânii. Cât de civilizată e România?
Roxana Molocea: România este o țară cu oameni generoși și solidari, dar când vine vorba de sprijinul instituțional acordat vârstnicilor, mai avem un drum lung de parcurs.
O societate civilizată investește în siguranța și demnitatea celor vulnerabili – prin servicii accesibile și de calitate, politici sociale adaptate, infrastructură comunitară funcțională etc.
În România, deși există inițiative valoroase și profesioniști dedicați, sprijinul pentru seniori rămâne adesea fragmentat, cu diferențe mari între mediul urban și cel rural.
A fi o societate civilizată înseamnă să nu lași pe nimeni în urmă.
Seniorii trebuie să simtă că nu sunt uitați, ci sprijiniți și valorizați.
Fundația Regală, alături de partenerii săi, contribuie la acest efort prin programe care răspund nevoilor vârstnicilor – dar este nevoie de un angajament comun, la nivel de societate.
8. Europa Liberă: E perioada concediilor, lumea pleacă în străinătate. Ce faci când ai grijă de o persoană în vârstă care fie nu se poate deplasa, fie nu dorește să meargă în vacanță? Cum îi asiguri confortul cât ești plecat?
Roxana Molocea: Pentru perioadele când aparținătorii sunt nevoiți să lase vârstnicii din familie singuri, este indicat să mențină telefonic legătura cu ei, să le lase proviziile necesare, să caute în apropierea lor o persoană care să îi viziteze sau să le recomande activități de socializare și, dacă este cazul, să apeleze la instituții care oferă servicii specializate de îngrijiri la domiciliu.
9. Europa Liberă: Au fost multe cazuri de vârstnici fie decedați în condiții suspecte, fie maltratați în azile. Ce ar trebui să facă statul român pentru bătrâni?
Roxana Molocea: Este esențial ca statul să asigure monitorizarea eficientă a serviciilor pentru vârstnici și să susțină dezvoltarea unor soluții adaptate, accesibile și demne.
Respectul față de seniori trebuie să se regăsească în toate formele de sprijin – de la îngrijirea la domiciliu, până la centrele rezidențiale.
Societatea civilă are un rol important în a aduce aceste nevoi în atenția publică și în a promova modele de bune practici.
10. Europa Liberă: Toate statisticile arată că România va îmbătrâni în câțiva ani. Cât de pregătită va fi societatea românească pentru numărul tot mai mare de bătrâni din viitor?
Roxana Molocea: România nu este încă pregătită să răspundă provocărilor unei populații tot mai îmbătrânite, nici din punct de vedere al serviciilor, nici al mentalității.
Sistemele de sănătate și îngrijire sunt fragile, iar mulți seniori trăiesc în izolare.
Avem nevoie de o schimbare de perspectivă: să privim vârstnicii ca resursă pentru comunitate, nu ca povară, și să construim mecanisme de sprijin demn și incluziv.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
