Uniunea Europeană a reușit în sfârșit să aprobe o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei - precum și a Belarusului - înainte de a intra în tradiționala pauză din luna august, depășind în cele din urmă vetoul slovac într-o saga care se prelungește de două luni.
Dar poate că mai important este că blocul comunitar a reușit să convină să reducă substanțial plafonul petrolului rusesc și să facă acest lucru pe cont propriu, fără acordul Statelor Unite și al altor națiuni G7 - care se pot alătura ulterior - un semn al unei UE mai încrezătoare și mai independente pe scena mondială.
Când plafonarea prețului petrolului a fost convenită pentru prima dată la nivel de G7 în decembrie 2022, aceasta a fost concepută ca un fel de compromis global privind o interdicție a UE privind serviciile de transport al petrolului rusesc. Ideea era de a reduce veniturile comerciale ale Rusiei, dar în același timp de a permite țărilor terțe, în special țările mai sărace din sudul lumii, să aibă în continuare acces la produs pentru a evita penuriile.
Plafonul a fost stabilit la 60 de dolari pe baril și, chiar dacă ar fi trebuit revizuit la fiecare trei luni pentru a reflecta fluctuațiile prețurilor mondiale ale petrolului, a rămas la acest nivel în ultimii doi ani și jumătate.
UE a decis în cele din urmă să insiste asupra unei reduceri la 45 de dolari pe baril atunci când a prezentat în iunie noua rundă de sancțiuni, a 18-a de la invadarea totală a Ucrainei de către regimul de la Kremlin, în februarie 2022.
Prezentând propunerea la summitul G7 din Canada luna trecută, blocul comunitar a încercat și nu a reușit să obțină un acord, Statele Unite opunându-se creșterii prețului petrolului după atacurile israeliene și americane asupra instalațiilor nucleare iraniene.
Mai multe state membre cheie ale UE, precum Germania și Franța, precum și Comisia Europeană, au continuat să urmărească resuscitarea noului plafon și au încercat să convingă Ciprul, Grecia și Malta - țări cu sectoare considerabile de servicii maritime - să convină în schimb asupra unor măsuri exclusiv la nivelul UE.
În cele din urmă, cei trei au fost de acord cu reducerea plafonului la 47,6 dolari pe baril, cu 15% mai puțin decât prețul mediu de piață al țițeiului rusesc. Ceea ce i-a convins pe toți a fost promisiunea unei „revizuiri dinamice” a plafonului, ceea ce înseamnă că acesta ar trebui revizuit în mod regulat.
Principalul lucru la care trebuie să fim atenți acum este dacă și alte națiuni din G7 vor urma exemplul.
RFE/RL a vorbit cu oficialii UE care și-au exprimat speranța că și Regatul Unit, un alt asigurător maritim important, se va alătura și că acest lucru va determina în cele din urmă și Statele Unite să se alăture.
Celălalt subiect important de discuție a fost amenințarea cu veto-ul slovac.
Ceea ce a îngrijorat Slovacia a fost o propunere separată a Comisiei Europene, prezentată la începutul acestui an, de a elimina treptat importurile de energie rusească în blocul comunitar până la sfârșitul anului 2027.
Propunerea, numită „RePowerEU”, nu este o măsură tradițională de sancțiuni care necesită unanimitate, ci un regulament al pieței interne a UE care poate fi adoptat printr-o majoritate calificată de 55% din statele membre, reprezentând 65% din populația totală a UE.
Cu alte cuvinte, ar fi posibil ca Bruxelles-ul să ocolească complet Bratislava.
În cele din urmă, Fico și-a ridicat amenințarea cu veto-ul la sfârșitul zilei de 17 iulie, deschizând calea pentru oprirea fluxului de gaze rusești către țara sa până la 1 ianuarie 2028. Dar a asigurat un „mecanism de criză” îmbunătățit în regulament, care poate fi declanșat în cazul unor prețuri ridicate la energie și al penuriei de gaze. Așadar, gazul rusesc ar putea încă să intre în blocul comunitar.
De asemenea, el a primit asigurări că fondurile UE pot fi folosite pentru a compensa prețurile ridicate la gaze, Comisia Europeană prezentând la începutul acestei săptămâni o propunere pentru un nou buget de 2.000 de miliarde de euro.
Comisia Europeană, cu echipa sa de juriști bine plătiți, i-a promis, de asemenea, lui Fico că va asista Slovacia în cazul oricărui viitor arbitraj privind încălcarea contractului cu gigantul energetic rus Gazprom, care are contracte valabile cu Bratislava până în 2034.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
