Autoritățile iraniene deconectează din ce în ce mai mult cetățenii de la serviciile mobile pentru că aceștia postează pe rețelele social conținut critic la adresa republicii islamice. E o tactică coercitivă, care leagă libertatea de exprimare de accesul la instrumente digitale esențiale.
Practica, care s-a intensificat în vara anului 2024 și reapare acum, vizează jurnaliști, activiști, cadre universitare și utilizatori obișnuiți din întreaga țară.
Aceștia vorbesc despre dezactivări bruște ale cartelelor SIM după publicarea unor postări care critică politicile sau acțiunile guvernamentale pe platforme precum X și Instagram.
Pentru restabilirea serviciului, spun utilizatorii, li se cere de cele mai multe ori să șteargă conținutul considerat ofensator, să semneze angajamente scrise că nu vor mai posta critici pe viitor și, în unele cazuri, să publice declarații în sprijinul republicii islamice.
Ali Akbar Gorji, profesor de drept constituțional la Universitatea Shahid Beheshti din Teheran, este unul dintre cei cărora li s-a dezactivat cartela SIM după ce a comentat tensiunile Iranului cu Israelul.
El a declarat pentru ziarul Shargh că autoritățile i-au condiționat restabilirea accesului la cartela SIM de ștergerea postărilor critice și publicarea conținutului în favoarea republicii islamice.
Radio Farda a aflat că Gorji a primit instrucțiuni specifice să posteze de până la 20 de ori în sprijinul statului.
Și alții vorbesc despre experiențe similare.
Un mesaj text trimis persoanelor afectate precizează că „activitățile lor ostile și părtinitoare” au fost identificate de „inteligența artificială” și, prin urmare, accesul lor la cartelele SIM sau la serviciile de internet „a fost restricționat sau suspendat”.
Apoi, se enumeră o serie de măsuri care trebuie luate pentru a li se restabili accesul.
Mai mulți jurnaliști și activiști au declarat pentru Radio Farda că au fost chemați de organele statului și li s-a cerut să îndeplinească diverse condiții pentru a recâștiga accesul la serviciile mobile.
Aceste cerințe includ semnarea unor angajamente prin care se precizează că utilizatorul „nu se va angaja în activități, nu va exprima opinii sau nu va posta comentarii care vor submina securitatea psihologică, socială sau politică” a țării.
De asemenea, utilizatorii trebuie să accepte că încălcarea acestor angajamente poate duce la noi restricții sau la urmărire penală.
Un profesor universitar a declarat că el și alții au fost forțați să elimine postări care datează din 2022, din timpul protestele la nivel național de atunci, care au dat naștere mișcării „Femei, Viață, Libertate”, prin care era contestată legitimitatea republicii islamice.
Un utilizator pe nume Foad Ahmadi scrie pe X că accesul său la cartela SIM a fost suspendat pentru presupusa susținere a Israelului. Dar consecințele au depășit domeniul telecomunicațiilor - el a spus că a fost blocat prin intermediul serviciilor bancare online și că nu a putut utiliza aplicații de ride-sharing.
Cu un blocaj similar s-a confruntat jurnalista Sadaf Fatemi, care a fost obligată să șteargă postări critice.
Aceste cazuri fac parte dintr-un model mai amplu care implică directive din partea organelor judiciare, a poliției cibernetice (FATA) și a organizației de informații a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).
Experți juridici, printre care avocații Mousa Barzin și Hadi Jafarpour, susțin că aceste acțiuni încalcă atât legislația iraniană, cât și standardele internaționale privind drepturile omului, deoarece sunt decise fără un proces echitabil și se bazează pe prevederi legale vagi.
Această tactică este considerată o continuare a represiunii mai ample a statului în urma protestelor din 2022.
Dincolo de efectul ei descurajant asupra disidenței, această practică perturbă accesul la servicii vitale, cum ar fi instrumentele bancare și de comunicare. De asemenea, ridică îngrijorări serioase cu privire la drepturile digitale, libertatea de exprimare și securitatea conturilor.
Iranul se clasează constant în partea de jos a clasamentelor când vine vorba de indicii globali legați de libertățile civile și de exprimare.
În cel mai recent raport anual al său, Freedom House citează „restricții vag definite asupra exprimării, pedepse penale dure și monitorizarea de către stat a comunicațiilor online” ca factori cheie care descurajează iranienii să se angajeze în discursuri libere și deschise.
Articol preluat de la rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.