Surse din administrația americană au declarat pentru The Washington Post și Reuters că Trump intenționează să medieze încheierea unui acord de pace între cele două țări.
Potrivit surselor Middle East Eye, Aliev și Pașinian ar putea semna un memorandum cu angajamentul de a depune eforturi pentru încheierea unui acord de pace.
Guvernul Armeniei a confirmat că Pașinian va vizita Washingtonul în perioada 7-8 august pentru a participa la o întâlnire trilaterală cu Trump și Aliev, ce ar avea menirea să „promoveze pacea, prosperitatea și cooperarea economică în regiune”.
Întâlnirea de la Washington ar fi o continuare a procesului de negocieri dintre Armenia și Azerbaidjan care durează deja de câțiva ani.
În martie 2025, Baku și Erevan au anunțat că au convenit asupra proiectului unui acord de pace, care prevede, între altele, recunoașterea reciprocă a integrității teritoriale, delimitarea și demarcarea frontierelor, renunțarea la prezența forțelor terțe de-a lungul graniței și retragerea plângerilor din instanțele internaționale.
Rusia, exclusă din negocieri
Armenia și Azerbaidjan încearcă să ajungă la un acord de pace după ce, în septembrie 2023, Baku a recâștigat controlul deplin asupra regiunii Nagorno-Karabah, care îi aparține de jure, dar care s-a aflat sub controlul forțelor etnice armene, susținute de Erevan, încă de la începutul anilor 1990.
Pe 10 iulie 2025, Aliev și Pașinian au purtat negocieri timp de patru ore la Abu Dhabi – prima rundă a unui dialog bilateral fără mediatori. Atunci, părțile au declarat că acest format este cel mai eficient pentru discutarea tuturor aspectelor legate de normalizarea relațiilor, dar nu s-a ajuns la un acord.
Totuși, întâlnirea la nivel înalt din Emiratele Arabe Unite (EAU) a fost numită de analiști drept una „istorică”, dat fiind contextul ultimelor evoluții regionale. Discuțiile au avut loc pe fondul unui nou episod al deteriorării relațiilor dintre Baku și Moscova, dar și al recentelor eforturi de sprijin ale Turciei și SUA pentru reconcilierea dintre cele două țări.
Rusia a fost exclusă din proces, deși a avut mult timp rolul de mediator între cele două țări.
Coridorul Zangezur - rută de tranzit și interese geopolitice
Pe lângă spinoasa chestiune a delimitării frontierelor, Baku și Erevan discută și despre un eventual acces terestru al Azerbaidjanului către exclava sa Nahicevan, din sudul Armeniei, prin așa-numitul coridor Zangezur.
SUA ar fi propus ca acest coridor de 43 de kilometri să fie plasat sub administrare americană. Propunerea Washingtonului a stârnit îngrijorarea Teheranului.
Frontiera nordică a Iranului cu Armenia este importantă nu doar din punct de vedere comercial pentru regimul de la Teheran, supus sancțiunilor internaționale, dar și din punct de vedere geopolitic.
Dacă Baku obține controlul asupra zonei sau dacă se introduce o administrare străină, Iranul va depinde aproape exclusiv de Azerbaidjan nu numai în comerțul cu Caucazul de Sud, ci și cu Rusia și Europa, au declarat experți pentru Europa Liberă.
Totodată, eliminarea „rutei iraniene” prin Armenia ar putea reduce și rolul Teheranului în inițiativa chineză „Belt and Road”, diminuând valoarea sa ca partener al Beijingului. Coridorul Zangezur ar putea să extindă influența turcă și, ceea ce Teheranul și-ar dori și mai puțin, să aducă o prezență directă a SUA.
Azerbaidjanul, sprijinit de Turcia, încearcă demult să obțină această legătură cu Nahicevan, deoarece, acum, ea are loc, practic, doar pe cale aeriană. Erevanul spune că este gata să deschidă un coridor terestru prin teritoriul său, dar pune mai multe condiții, inclusiv cu privire la statutul regiunii autonome Nahicevan.
Partea azeră a pus și ea condiții, cerând în primul rând modificarea constituției armene, despre care spune că ar conține pretenții teritoriale față de Baku. Dar, autoritățile armene consideră că prevederile constituționale nu ar trebui să fie un obstacol în calea semnării acordului de pace.
Articol preluat de la Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
