TVA de 11% la cărți situează România pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește taxarea acestui domeniu.
Danemarca are cel mai mare TVA – 23%, dar în rest cotele de TVA la cărți se situează între 5% (Franța) și 7% (Germania). Sunt și țări europene care au cota zero la TVA pentru cărți, precum Cehia, Irlanda, Marea Britanie.
„Cota de TVA cât mai mică pentru cărți și produse culturale nu e de fapt nicio înlesnire, așa cum consideră mulți, ci este o investiție”, spune Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociaţiei Editorilor din România (AER), la #10întrebări.
Mitrică spune că, în prezent, piața de carte din România este vulnerabilă în favoarea traducerilor din alte culturi și puțini autori români vor mai fi publicați în România în condițiile creșterii TVA la cărți la 11% de la 1 august.
Pe lângă TVA la cărți, editurile vor fi afectate și de celelalte creșteri de taxe, ceea ce le va îngreuna situația. Editurile mici riscă să se închidă, mai spune directorul AER.
„Editura va scoate mai puține titluri, asta dacă își permite să reziste pe piață”, spune Mihai Mitrică.
„În prima jumătate a anului, vânzarea de carte în România a însemnat o scădere cu două cifre – cam până-n 20%. Acum vine și majorarea TVA, care va face ca această scădere să fie și mai mare”.
În interviul pentru Europa Liberă, Mitrică arată că principala problemă a pieței de carte și culturale din România este educația pentru consumul cultural.
„O altă problemă este lipsa infrastructurii culturale. Noi nu avem librării. Librăriile pe care le avem dispar pentru că nu sunt susținute în niciun fel. Mă refer aici la faptul că librăriile trebuie să plătească aceleași taxe ca sucursalele bancare sau ca farmaciile de lângă ele. Au aceleași impozite, aceleași taxe. Iar acum se trezesc și cu niște impozite suplimentare din 2026”, susține Mihai Mitrică.
1. Europa liberă: Creșterea TVA de la 5 la 11% pentru cărți, dar și evenimente culturale, vine în contextul în care în România consumul cultural e deja mic. Se citește puțin, piața editorială e pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Ce înseamnă creșterea TVA-ul pentru cărți?
Mihai Mitrică: Înseamnă o lovitură, care sper să nu fie finală, dată în principal librăriilor fizice, editurilor mici și perspectivei de a se vedea publicați unii autori români.
Noi ne confruntăm de circa trei ani cu o scădere de volum a cărților vândute. Această creștere a TVA va însemna inevitabil creșteri de costuri pentru edituri – pentru că va crește TVA și la hârtie, și la servicii tipografice etc. – toate astea se vor adăuga pe povara pe care o are de suportat editorul.
Chiar dacă această creștere nu se va transfera integral către prețul final al cărții – cum de altfel n-au făcut-o editorii nici până acum – tot se va scumpi produsul final, cartea. Rămâne de văzut cu cât și pentru cine, pentru că nu știu câtă lume va mai putea să cumpere.
2. Europa Liberă: În aceste condiții, sunt voci care spun că prețul unei cărți va crește doar cu câțiva lei. Cât a fost vânzarea de carte în prima jumătate de an? La cât estimați că va ajunge prețul mediu pentru o carte?
Mihai Mitrică: În general, prețul mediu al unei cărți s-a dus spre nouă euro. Nu cred că se va transfera toată această creștere de TVA în prețul cărții. De ce? Din simplul motiv că editorul nu are cum să includă în prețul final toate creșterile, fără să piardă o categorie mult prea mare de public.
După părerea mea, cărțile în România nu sunt scumpe. Dar cărțile în România sunt, din păcate, produse pentru o categorie din ce în ce mai restrânsă de public. Și anume acea parte a populației care a luat în serios ceea ce ține de educație.
Problema editorului este să echilibreze nivelul de preț astfel încât el „să nu alunge de la raft” prea mulți cititori.
De exemplu, în Germania prețul de raft se obține înmulțind cu 10 prețul de producție de tipar, așa se obține prețul de librărie.
În România, dacă faci această înmulțire cu un factor mai mare de 4, pierzi cititori. Au existat experimente făcute de unii editori pe diverse titluri care s-au dovedit nevandabile, pentru că publicul le-a considerat prea scumpe.
Și atunci, în momentul de față, factorul mediu de înmulțire a prețului de tipar este undeva la trei-patru ori prețul de tipar; așa obținem prețul de librării.
3. Europa Liberă: Spuneați că celelalte creșteri de TVA la hârtie, serviciu de traducere, transport – care au legătură cu cartea – nu vor intra în prețul cărții pentru că e treaba editurii. Dar ce înseamnă asta pentru edituri?
Mihai Mitrică: Editura va scoate mai puține titluri, asta dacă își permite să reziste pe piață.
În aceste zile am avut discuții cu edituri mici, din provincie în special, care nu au o forță de vânzări, și aici mă refer la oameni dedicați pentru departamentul de vânzări, care să țină legătura cu foarte mulți distribuitori.
Dacă nu ești în rețelele mari de librării, una dintre ele chiar s-a închis la început de iunie – și mă refer la Diverta – e foarte greu să reziști.
Închiderea Diverta înseamnă o ștergere a majorității profiturilor înregistrate contabil pentru cifrele de afaceri din 2024. Cine a avut cifră de afaceri în domeniul editorial cu profit în 2024 se uită acum la ștergerea unei bune părți din acel profit, pentru că banii de la Diversa nu vor mai fi recuperați.
De la începutul anului, vânzarea de carte în România, deci în prima jumătate a anului, a însemnat o scădere cu două cifre – cam până-n 20%. Acum vine și majorarea TVA, care va face ca această scădere să fie și mai mare.
4. Europa Liberă: În prezent, piața de carte din România e mai puțin de 100 de milioane de euro, pe când în țări mai mici ca România – de exemplu în Ungaria piața de carte depășete 140 de milioane de euro. Ce lipsește?
Mihai Mitrică: În România lipsește publicul.
Noi nu avem o educație pentru citit, și când spun asta mă uit la cel mai simplu indicator pe care vi-l pot da acum; uitați-vă la cifra de afaceri a celui mai mare jucător din industria de pariuri, care în 2024 a făcut un profit, deci nu cifră de afaceri, mai mare decât toată piața de carte din România.
Se joacă jocuri de noroc și în alte țări, dar nu la aceste niveluri și nu într-un asemenea dezechilibru față de ceea ce înseamnă consumul cultural.
În România nu doar piața de carte are de suferit de pe urma lipsei de educație, a carențelor din sistemul educațional, ci și sectorul cultural în ansamblu.
Noi nu mai avem oameni care să meargă în biblioteci, nu mai avem oameni pe care să-i putem mobiliza să meargă la operă, la concertele simfonice. Și nu vă uitați doar la situația Bucureștiului, unde opera e plină tot timpul că sunt puține locuri, pentru că Bucureștiul este o altă țară decât România.
5. Europa Liberă: Statisticile arată că un român cumpără, în medie, cărți în valoare de 3-4 euro pe an. De ce atât de puțin? E vorba de o lipsă a obișnuinței sau mai degrabă de un preț prohibitiv?
Mihai Mitrică: Prețul nu are cum să fie prohibitiv.
Cum ziceam, cărțile sunt mai ieftine în România comparativ cu alte țări. Dacă luăm orice ediție internațională, un titlu tradus în România, și comparăm titlurile vedem că în România, deși acest titlu include și traducere, include și plata unor drepturi de autor, tot va fi mai ieftin decât prețul din ediția internațională.
Și asta se întâmplă din simplu motiv că publicul din România este atât de restrâns încât nu-l poți alunga cu un preț mare. Dacă pui un preț mare, publicul dispare. Sau o bună parte din public dispare.
Principala noatră problemă este educația. Iar a doua mare problemă este lipsa infrastructurii culturale. Noi nu avem librării. Librăriile pe care le avem dispar pentru că nu sunt susținute în niciun fel.
Mă refer aici la faptul că librăriile trebuie să plătească aceleași taxe ca sucursalele bancare sau ca farmaciile de lângă ele. Au aceleași impozite, aceleași taxe. Iar acum se trezesc și cu niște impozite suplimentare din 2026.
6. Un barometru cultural din 2024 arată că 20% dintre români au mers cel puțin odată pe an să împrumute cărți de la biblioteci. Care e situația fondului de carte din bibliotecile publice? Cum vor fi ele afectate de creșterea TVA-ului?
Mihai Mitrică: Eu aș lua cu rezervă cifrele din barometrul elaborat de Institutul Național de Cercetare în Cultură, pentru că nu reflectă realitatea, cifrele sunt mult mai mici.
Din punctul lor de vedere, 16% dintre români au mers la un târg de carte în anul anterior. Adică de zece ori mai mult decât realitatea.
În România avem o problemă cu bibliotecile. Din 1990 până în 2025, am pierdut peste jumătate din numărul de biblioteci pe care le aveam. Adică au dispărut vreo 8. 300 de biblioteci.
Iar printre astea sunt multe biblioteci școlare, care și ele se numără ca biblioteci publice. Dar aceste biblioteci școlare de multe ori sunt doar pe hârtie, ele nu există.
Din 2002, de când este legea bibliotecilor, nu s-a respectat niciodată acel articol care prevede că în fiecare an trebuie alocate fonduri pentru achiziția de carte nouă, în cuantum de 50 de exemplare de carte la 1.000 de locuitori de serviți de acea bibliotecă publică.
Dacă s-ar respecta acel articol al legii bibliotecilor, piața de carte s-ar dubla într-un an. Asta este socoteala pe care au făcut-o cei de la Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România, atunci când împreună cu ei ne-am văzut cu premierul de la vremea respectivă – Nicolae Ciucă.
Deci, repet, dacă acest articol unic s-ar respecta ar reuși să dubleze piața de carte într-un singur an. Dar, după cum vedem, nu se respectă de 23 de ani.
7. Europa Liberă: Cum îi obișnuim pe copii să citească? Există chiar o zi de națională de lectură în școli – pe 15 februarie.
Mihai Mitrică: Soluția nu este festivismul. Soluția este munca la clasă, cu profesori care la rândul lor să citească și care să le explice copiilor și să le arate cum se intră într-o carte.
Cititul pe roluri a unei cărți la nivelul de înțelegere al copiilor, nu prin repetarea mecanică a unor comentarii, a unor idei ale unor glori ale criticii literare. Astea sunt soluțiile.
Copilul trebuie să se reîmprietenească cu cartea, elevul în România trebuie să se reîmprietenească cu cartea. Dar celor mai mulți le este imposibil să facă asta, pentru că, în afară de manuale, nu au disponibilă o carte nici la biblioteca școlară, nici acasă, unde cei mai mulți nu mai au biblioteci.
În aceste condiții, ce ne așteaptă sunt generații care nu mai citesc și care vor avea mari probleme în descifrarea unor texte simple. Vorbim de prospectul de la medicamente, vorbim de un manual de instrucțiuni pentru un aparat electrocasnic și așa mai departe.
8. Europa Liberă: Cum ar trebui promovată cartea în contextul în care mediul online s-a dezvoltat foarte mult și lumea „stă” pe Facebook sau TikTok?
Mihai Mitrică: Facebook și TikTok pot fi folosite foarte inteligent pentru promovarea cărții. Problema pe care o avem este că nu poți să naști o generație de cititori cu ajutorul TikTok și Facebook, dacă nu sunt oameni pregătiți pentru a citi.
Îi poți găsi pe Facebook și pe Tiktok și îi poți ajuta să găsească, să intre mai adânc în universul cărții, dar cu un sistem educațional care scoate 45% analfabeți funcțional la vârsta de 15 ani, este aproape imposibil să te gândești la o modalitate eficientă de a promova cartea prin intermediul rețelelor sociale, dacă nu începi de jos munca de la nivelul clasei.
Da, o campanie de promovare a lecturii în România nu are cum să ocolească genul acesta de interacțiune online. Dar nu doar asta trebuie făcut. Trebuie plecat de la rădăcină, pentru că, de fapt, acolo e problema.
9. Pe de altă parte consumul cultural este și el scăzut în România, în afara festivalurilor mai mult artistice, doar 25% dintre respondenți au mers la cel puțin un spectacol de teatru, iar 24% la cel puțin un spectacol de muzici culte în 2023. Ce legătură între consumul de carte și evenimentele culturale?
Mihai Mitrică: Sunt cât se poate de interconectate, pentru că prin carte intri în universul culturii și apoi aprofundezi ceea ce ți se potrivește. Unora le place teatrul, altora nu le place opera, altora le plac concertele simfonice, altora le plac expozițiile de pictură. Prin intermediul cărții intri pe ușa culturii.
Și dacă nu formezi cititori prin sistemul educațional, nici celelalte sectoare culturale nu vor merge bine, și în afară de cultura scrisă mă refer la artele plastice, mă refer la artele spectacolului, cinematografie.
Nu uitați că noi, deși avem premii internaționale la cinematografie, stăm foarte prost și la rețeaua de distribuție de filme și la consumul de filme. România are o problemă culturală pe de-a întregul. Nu este doar o carență sectorială în carte tipărită. Este o problemă a întregului segment cultural.
10. După anunțul Guvernului, Ministerul Culturii a ieșit public cu un mesaj în care spunea despre rolul esențial al culturii în viața socială și educațională, dar în același timp arăta că ajustarea cotelor de TVA de 11% pentru cărți, ziare și reviste, manuale școlare etc este redusă totuși. Cum calificați un asfel de mesaj?
Mihai Mitrică: În primul rând, nu mi-aș fi dorit ca în momentul respectiv să fi fost pe o funcție de comunicare, să am o responsabilitate de comunicare la Ministerul Culturii.
Pentru că, pe de o parte, ești constrâns de cel mai mic buget al Ministerului Culturii – o alocare de 0,07% din PIB pentru 2025, iar pe de altă parte, vezi că realitatea din teren impune cheltuieli cu mult mai mari.
În afară de câteva declarații de susținere și de principiu, nu prea poți să faci ceva. Nu cred că măsura creșterii TVA a fost luată pentru a îngropa cultura.
Că a fost luată fără a băga în seamă cultura pot să bănuiesc, dar că a fost luată pentru a îngropa cultura mă îndoiesc. Însă efectele ei asta vor face – adică vor îngropa din ce în ce mai mulți operatori culturali și asta o vom vedea în perioada următoare.
Se vor închide din ce în ce mai multe librării.
Se vor închide edituri și se vor publica din ce în ce mai puține titluri noi, în special ale autorilor debutanți.
Efectele acestei creșteri de TVA se traduc într-o scădere a diversității din cultură, pentru că vei fi obligat să încerci rețete care au dat rod în alte părți sau în alte dăți și vei publica autori pe care i-ai mai publicat.
Vei publica titluri care au avut succes la nivel internațional, dar nu întotdeauna succesul de la nivel internațional se translatează în piața de carte din România și tot așa. Dar va scădea diversitatea, asta este cert.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
