În iulie 1989, în zilele de glorie ale glasnost-ului lui Mihail Gorbaciov, un pensionar ucrainean în vârstă de 64 de ani era dus în beciul unei închisori din Kiev, pentru a fi executat prin împușcare.
Ivan Honcearuc tocmai trecuse printr-un proces care părea că vine dintr-o altă epocă, mult mai întunecată.
Doi ani mai devreme, Honcearuc fusese ridicat de către miliția sovietică, care a ajuns la casa sa dintr-un sat de lângă Harkov cu o mașină nemarcată.
La acea vreme, Honcearuc creștea iepuri, spune istoricul Lesia Bondaruk, a cărui carte despre caz va apărea anul acesta. Soția lui, Anna, nu avea nici ce mai mică idee despre locul în care fusese dus bărbatul sau de ce.
„Au făcut o percheziție, au confiscat documente. I-au spus lui Ivan să se schimbe de haine și l-au luat”, povestește Bondaruk pentru Serviciul Ucrainean al RFE/RL.
Honcearuc a fost executat pentru ceva ce făcuse în urmă cu 45 de ani: se înrolase în Armata Insurecțională Ucraineană (AIU), înființată în vestul Ucrainei în timpul ocupației naziste din al Doilea Război Mondial și luptase atât împotriva naziștilor, cât și împotriva armatei sovietice.
Este ultimul membru AIU despre care se știe că a fost executat de către autoritățile sovietice.
Cu puțină vreme înainte de a fi arestat, spune Bondaruk, Ivan Honcearuc a primit o scrisoare anonimă: „ai grijă, caută informații despre tine legate de trecutul tău”.
Honcearuc mai fusese arestat, înainte, de încă două ori. După finalul războiului, agenții sovietici de securitate au pornit la vânătoarea naționaliștilor ucraineni.
Honcearuc s-a alăturat AIU în 1944, după retragerea armatei naziste din regiunea Volhinia, unde locuia, afirmă Bondaruk.
A fost condamnat la moarte după un proces-mascaradă, însă pedeapsa i-a fost comutată la 20 de ani de închisoare în Siberia. Se întâmpla în 1956, în perioada dezghețului politic care a urmat morții liderului sovietic Iosif Vissarionovici Stalin.
„Imperiul sovietic se prăbușea”
Rearestarea lui, 31 de ani mai târziu, a venit într-un moment în care, sub conducerea lui Gorbaciov, prizonierii politici erau eliberați.
Era, totodată, o perioadă de recrudescență a sentimentului naționalist în Ucraina și în alte republici sovietice, care, în câțiva ani, urmau să obțină independența odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991.
„Imperiul sovietic se prăbușea. Dizidenții ucraineni și activiștii erau activi”, spune Bondaruk, care lucrează la Institutul ucrainean al Memoriei Naționale.
„Probabil că organizatorii procesului s-au gândit că pot calma populația și că măsuri precum acest proces îi vor ajuta să continue să intimideze oamenii și să își mențină poziția”, afirmă ea.
Georgiy Kasianov, șeful Laboratorului de Studii ale Memoriei Internaționale de la Universitatea Lublin din Polonia, a declarat că șeful filialei ucrainene a KGB de la acea vreme, Nikolai Golușko, era cunoscut ca un adept al liniei dure.
„Au decis să folosească [cazul] pentru a discredita o parte a opoziției, deoarece o parte a opoziției avea cu siguranță rădăcini sau legături cu veteranii AIU, cei care au fost eliberați în anii '50”, declară el pentru RFE/RL.
„Honcearuc făcea cu siguranță parte din acest grup”.
Acuzații de nazism
Procesul „a fost o farsă”, spune Bondaruk. „Cei aduși în instanță și-au îndeplinit rolurile atribuite și au depus mărturii preordonate”.
Printre ei, o femeie care a declarat că Honcearuc a fost unul dintre cei patru bărbați care i-au ucis tatăl în 1944, când ea avea 12 ani. Avocatul apărării a susținut că era puțin probabil ca ea să îl poată recunoaște pe Honcearuc după atâția ani.
„Chiar și conform standardelor sistemului de justiție sovietic, era absolut absurd”, spune Kasianov, șeful Laboratorului de Studii ale Memoriei Internaționale de la Universitatea Lublin din Polonia.
„În conformitate cu legislația sovietică, el nu putea fi condamnat din nou pentru aceeași crimă”.
Boris Plahti a fost judecătorul care i-a dat sentința lui Honcearuc, dar argumentația pentru pedeapsa cu moartea a fost făcută de adjunctul său, Serhi Kipen.
„Plahti și Kipen au condamnat sute de oameni la închisoare în Gulag... Și apoi au refuzat reabilitarea acestor oameni”, afirmă Bondaruk.
Plahti, care, cu ani în urmă, condamnase la moarte un alt fost membru al AIU, nu ne-a răspuns la apelurile telefonice.
Kipen a închis telefonul atunci când reporterul RFE/RL l-a sunat pentru a-l întreba despre acest caz.
Honcearuc a petrecut doi ani în închisoarea Lutsk, în nord-vestul Ucrainei. Cu puțin timp înainte de execuție, el și-a scos proteza dentară și a trimis-o rudelor sale, bănuind că trupul său nu va fi returnat.
Conform documentelor oficiale, a fost executat pe 12 iulie 1989.
Anna, care are acum 95 de ani, nu știe încă unde anume a fost înmormântat.
articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
