Jumătate din banii cheltuiți în campania prezidențială au mers pentru promovare în online. Expert: Este nociv pentru sănătatea democrației

Până pe 25 aprilie, cei unsprezece candidați la alegerile prezidențiale de pe 4 mai au cheltuit aproape 90 de milioane de lei – din cele 108 încasate. Informațiile au fost centralizate de specialiștii în politici publice și electorale de la organizația neguvernamentală Expert Forum.

Aproape jumătate din această sumă a fost cheltuită pentru servicii online.

„Din total, 46% s-au cheltuit pentru servicii online (41,5 milioane lei, peste 8 milioane de euro), 35% pentru reclamă în radio/tv/presă, 10% pentru tipărituri și pentru alte cheltuieli”, este una dintre concluziile relevante pentru felul în care candidații au ales să-și propage mesajele electorale.

La turul I al alegerilor prezidențiale din 2024 – anulate de CCR – candidații au cheltuit aproape 44 de milioane, adică 50% din suma totală pe care au avut-o la dispoziție (donații, împrumuturi), pentru publicitatea online.

Această sumă nu a inclus și posibilele cheltuieli efectuate în numele lui Călin Georgescu. El a declarat, oficial, că nu a cheltuit niciun leu. Procurorii anchetează însă o posibilă finanțare ilegală a campanie.

La alegerile parlamentare de pe 1 decembrie 2024, 39% din bani cheltuiți de partide până pe 28 noiembrie fusese cheltuiți pentru campanii online.

De menționat că banii cheltuiți în campanie – dacă aceste cheltuieli sunt declarate eligibile de Autoritatea Electorală Permanentă – sunt decontați, după alegeri, de la bugetul de stat.

De ce este relevant că cei care vor să devină președinte aleg internetul pentru a ajunge la alegători?

Pentru că în mediul online, mai ales pe rețele sociale, mesajele transmise nu pot fi contracarate sau combătute eficient cu argumente.

În online, „conținutul este distribuit țintit prin algoritmi preluați din industria de e-commerce, iar controlul respectării regulamentelor electorale este mult mai dificil de implementat – uneori, chiar imposibil”, explică expertul media Dragoș Stanca pentru Europa Liberă.

Raportul Expert Forum mai arată că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este singurul competitor care nu a declarat autorităților electorale costuri online defalcate de cele totale.

Europa Liberă a întrebat AUR cât anume din campania candidatului AUR, George Simion, s-a derulat/se derulează online, câte postări au fost sponsorizate pe rețele sociale și cât a costat fiecare postare.

Vom publica răspunsul imediat ce îl vom primi.

Antreprenorul tech Dragoș Stanca mai declară pentru Europa Liberă că decizia candidaților și a echipelor de campanie de a investi aproape jumătate din fondurile disponibile în online este „din punct de vedere tehnic, eficientă, însă nocivă pentru sănătatea democrației.”

Dragoș Stanca este unul dintre susținătorii finanțării presei independente.

El argumentează cu cifre: „Tehnic, o mare parte dintre cetățeni – în special cei sub 45 de ani – «trăiesc» online: tinerii de până în 25 de ani petrec circa șase ore pe zi în mediul digital, iar persoanele în jur de 50 de ani petrec trei-patru ore pe zi în rețele și pe platforme online, conform studiilor BRAT și altor cercetări.”

BRAT este Biroul Român de Audit Transmedia, organizația industriei de media din România care măsoară audiența presei scrise și a mediului online. Dragoș Stanca este cel care conduce BRAT.

Abia alegătorii de 50 de ani și peste consumă mai mult presă clasică – TV, Radio, presă scrisă.

Grafic consum media în România

Dragoș Stanca mai spune pentru Europa Liberă că „algoritmii de recomandare (n.r. de conținut) permit politicienilor să își amplifice discursul ca pe un produs comercial, generând monologuri în camere de ecou unde opiniile lor sunt constant confirmate și reconfirmate. Se folosește o mașinărie de e-commerce gândită să genereze vânzări, nu informare, pentru a «simula» informarea”, adaugă expertul.

El mai explică și unde se ajunge atunci când campaniile electorale se concentrează în social media, „unde reach-ul și interacțiunea contează mai mult decât adevărul”: Dezinformarea este încurajată, iar votul devine de fapt, unul emoțional, neinformat.

Președintele BRAT arată că, potrivit analizelor Ethical Media Alliance, în România, „sub 4-5% din știrile online consumate de cetățeni au valoare informativă reală sau de interes public”.

Ethical Media Alliance este o organizație inițiată tot de Dragoș Stanca, care și-a propus redirecționarea unor fonduri cât mai mari din cele alocate pentru publicitate online în România către proiecte jurnalistice de interes public.

„Dacă 95% din conținut este non-informație, fake news sau divertisment, iar doar 5% din populație este interesată vag de știrile politice și economice, democrația, așa cum o știm, se află în fața unei provocări existențiale”, atrage atenția Stanca.

Sute de postări online, eliminate de autorități

În schimb, peste 500 de materiale publicitare politice cu conținut ilegal au fost înlăturate din mediul online între 13 și 20 aprilie 2025, a transmis Biroul Electoral Central (BEC).

Au fost sute de plângeri referitoare la conținul electoral online, iar dintre ele, membrii BEC au admis 153 și au respins 201.

Prin deciziile de admitere a plângerilor de către BEC au fost înlăturate:

• a) 376 materiale publicitare politice cu conținut ilegal, postate pe conturi a căror autenticitate nu poate fi verificată, conturile nefiind asumate de către persoane fizice ori juridice;
• b) 141 materiale publicitare politice cu conținut ilegal postate de către actori politici pentru nerespectarea regulilor de etichetare a materialelor de publicitate politică sau pentru alte încălcări ale legislației electorale;
• c) 17 materiale publicitare politice cu conținut ilegal postate de către persoane fizice care nu dețin funcții elective ori alte funcții publice - dar care sunt actori politici, cu potențial de influențare a electoratului - fie pentru nerespectarea dispozițiilor legale care reglementează semnalarea prin etichetare a materialelor de publicitate politică, fie pentru alte încălcări ale legislației în materia campaniei electorale.

19 decizii, adică 3% dintre deciziile BEC au fost contestate în instanță de către persoanele fizice ori juridice interesate.

Până pe 20 aprilie, 16 decizii fuseseră menținute de judecători, a transmis BEC.

Reglementări care ar putea limita deciziile luate de inteligența artificială în campanii electorale, neadoptate

Europa Liberă a încercat să discute cu membri ai echipelor de campanie ale lui George Simion, Crin Antonescu și Nicușor Dan despre cum au ales să-și propage acești candidați mesajele în mediul online.

Nu am primit răspunsuri până la data publicării acestui articol.

În schimb, deputatul USR Radu Miruță, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor, spune pentru Europa Liberă că este convins că o bună parte din campania alectorală prezidențială derulată în ultimele săptămâni în online fie a trecut de tot pe sub radarul autorităților, fie a fost depistată foarte târziu, timp în care a produs efecte.

Radu Miruță este inginer și are o experiență practică de peste zece ani în mari companii de telecomunicații, în România și în alte țări.

Deputatul Radu Miruță, de la USR, a propus în Parlament, o lege care prevede limitarea răspândirii informațiilor periculoase pe marile rețele sociale.

Este asistent universitar la Universitatea Politehnică unde predă, printre altele, Managementul și Planificarea Resurselor de Rețea pentru Aplicații Multimedia, conform propriului CV. Are un doctorat în „rețele cu procesare bazată pe conținut”.

Radu Miruță argumentează chiar cu propria experiență, de membru al USR, partid condus de candidata Elena Lasconi, dar care a ales să-l susțină, inclusiv în online, pe candidatul Nicușor Dan.

„Pe 14 aprilie, am făcut o postare pe una dintre platforme care a fost raportată ca având conținut politic. Era o chestie de susținere a lui Nicușor Dan și n-aveam voie, pentru că aveam alt candidat. S-a dat decizia a doua zi ca această postare să-mi fie eliminată de pe Facebook. Ea a fost ștearsă după 14 zile, timp în care puteam să fac o mie de astfel postări, care să ajungă la un milion de oameni”, povestește deputatul Radu Miruță.

El a inițiat acum două luni un proiect de lege care prevede ca algoritmii de inteligență artificială ai platformelor să fie cei care să elimine conținutul ilegal.

„Iar ilegal nu este ce spun Miruță sau Ciolacu, ci ilegal este ce spune Comisia Europeană. Eliminarea trebuie să se întâmple automatizat, să pui algoritmii să lupte cu algoritmii, nu să faci tu manual, treaba asta. Nu se dorește asta”, spune deputatul Radu Miruță.

Proiectul de lege depus de deputatul USR mai prevede că „pentru conturile utilizatorilor cu activitate sau locatie declarate în România, furnizorii de rețele sociale au obligația să își adapteze algoritmii de propagare a conținutului astfel încât conținutul prevăzut la art. 2, lit. d) (n.r. ilegal sau care folosește malițios tehnologia) să fie eliminat după 15 minute de la publicare, interval de carantină în care algoritmii platformei în cauză analizează și clasifică tipul de conținut.”

Proiectul de lege se află la Parlament în procedură de avizare. Documentul a fost semnat de 22 de parlamentari, majoritatea de la USR, dar și de aleși liberali.

Dragoș Stanca crede și el că inteligența artificială poate ajuta la combaterea dezinformării.

„ChatGPT, de exemplu, este un bun fact-checker gratuit. Trebuie să învățăm oamenii să folosească astfel de instrumente și să obligăm prin legislație platformele mari să includă AI fact-checking în feed-urile de știri, dacă vrem să păstrăm o democrație bazată pe vot informat, nu doar pe manipularea roboților sau a algoritmilor social media (în funcție de cine are banii să-si permită cei mai buni specialisti din piață)”, explică expertul.

Cum contribuie inteligența artificială la alegerea președintelui României

Președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor de la Camera Deputaților, Radu Miruță, subliniază că în România există cel puțin 20 de milioane de conturi pe marile rețele sociale: Facebook, TikTok, Instagram, X, Linkedin și altele.

Deputatul este convins că, în această campanie pentru alegerile prezidențiale, echipele candidaților au folosit programe de inginerie socială prin care rețelele sociale targhetează votanții.

Cum se întâmplă targhetarea? Inclusiv în funcție de ce postează fiecare om pe rețelele sociale.

„Atunci când noi spunem că am fost la nu știu ce meci de fotbal și ne-am bucurat printr-o reacție când una dintre echipe a dat un gol, ei, imediat, memorează și ne asignează pe noi ca simpatizant al acelei activități”, explică inginerul.

El completează că programele de inginerie socială pe care platformele le pun la dispoziție sunt puse să propage mesaje contra cost.

Întrebat care sunt costurile pentru asemenea practici, deputatul Radu Miruță a răspuns: „Depinde foarte mult și de cât de cât de vandabil este subiectul. În general, cu 100 lei pentru un subiect de interes mediu, ajungi undeva la 30.000 de utilizatori. În perioada de campanie electorală, atunci când în platformele sociale se pun foarte mulți bani din partea foarte multor competitori, crește prețul. Deci, în perioada electorală, cumva prețurile astea sunt un pic mai mari.”

Radu Miruță este convins că asemenea strategii influențează votul românilor: „Gândiți-vă că dacă un batalion de armată fizică are o mie de oameni care sunt coordonați de 30-40 de conducători, aici vorbim de zeci de mii de astfel de conturi care sunt coordonate electronic și s-a ajuns deja ca oamenilor să li se creeze o realitate paralelă prin faptul că văd foarte des lucrurile astea. Știți, acolo unde educația digitală nu-i foarte dezvoltată și unde oamenii nu au un spirit critic foarte dezvoltat, de multe ori auzim în România: «De unde știi? Asta mi-a apărut mie pe telefon»”.

Deputatul crede că în această campanie electorală s-au folosit mult mai multe conturi nelegitime decât la alegerile prezidențiale din decembrie.

În favoarea cui?

„Cred că se anulează unii pe alții”, răspunde Radu Miruță.

Dragoș Stanca spune că deși „atacurile cu boți fac parte din mixul de factori care pot vicia rezultatele, ele pot decide în mod hotărâtor alegerile“.

Expertul crede că rezolvarea problemei influențării alegătorilor stă încă la îndemâna oamenilor: „Platformele big tech fie nu pot, fie pur si simplu nu vor să rezolve aceste probleme. În orice situație, din punct de vedere al unei societăți democratice, avem o problemă tot mai serioasă (a cărei rezolvare nu depinde de noi). Sper totuși să depăsim cu bine – în democrație și prin democrație – acest episod confuz al evoluției industriei media. Dacă vom reuși asta vom afla în anii care vin”, conchide Dragoș Stanca.

Audiența primei dezbateri electorale de luni seara confirmă declinul influenței presei de tip clasic

Mai puțin de 10% dintre români au urmărit luni, 28 aprilie, prima dezbatere electorală prezidențială cu cei mai importanți candidați transmisă în direct de un post de televiziune (Digi 24).

Potrivit site-ului Hotnews, „602.000 de oameni s-au uitat la Digi 24, la ora 22:58, minutul de vârf al audienței dezbaterii electorale de luni seara. Aceasta este audiența pe publicul all național, care reprezintă telespectatorii în vârstă de peste 4 ani, din toate localitățile țării, indiferent de dimensiunea acestora.”

Asta arată că„televiziunea tinde să nu mai conteze atât de mult. Contează doar dacă la TV se spune ceva care, apoi, devine viral online. Sau se transformă în publicitate plătită”, explică Dragoș Stanca.

Ca dovadă că imediat după dezbaterea organizată și transmisă de Digi 24 de la Palatul Cotroceni, candidații s-au grăbit să posteze pe rețele sociale clipuri extrase din discuția în direct.

Fiecare a postat ce l-a avantajat.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.