Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Kievul este „pregătit” să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin pentru discuții privind încetarea focului și cataloghează apelul Moscovei pentru negocieri directe drept un „semn pozitiv” pentru încheierea războiului.
Într-o postare pe X, de duminică, 11 mai, Zelenski spune că e „un semn pozitiv că rușii au început în sfârșit să ia în considerare încetarea războiului”, adăugând că „primul pas” e să fie de acord cu o încetare a focului.
Zelenski spune în postarea de pe rețelele de socializare că „nu are rost să continuăm uciderea nici măcar pentru o singură zi”. „Ne așteptăm ca Rusia să confirme o încetare a focului – deplină, durabilă și fiabilă – începând de mâine, 12 mai, iar Ucraina este pregătită să se întâlnească”, adaugă el.
Cu câteva ore mai devreme, Putin a ignorat un apel al liderilor europeni și al Ucrainei pentru o încetare rapidă a focului de 30 de zile în războiul din Ucraina și s-a oferit în schimb să poarte discuții de pace directe cu Kievul, posibil la Istanbul pe 15 mai, „fără condiții prealabile”.
Președintele rus, care s-a adresat reporterilor într-un briefing de presă după miezul nopții, la Moscova, pe 11 mai, s-a oferit să „reia” negocierile de pace care au fost purtate de Rusia și Ucraina în aprilie 2022 – adică la câteva săptămâni după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, care a început pe 24 februarie.
„Suntem deciși să avem negocieri serioase. Scopul lor este de a elimina cauzele profunde ale conflictului și de a stabili o pace durabilă, pe termen lung, în perspectivă istorică”, a declarat Putin, care a folosit adesea astfel de fraze pentru a respinge dorințele Ucrainei de a adera la NATO și insistența sa ca Kievul să rămână neutru.
Consilierul prezidențial al lui Zelenski, Andri Iermak, a răspuns duminică pe Telegram la apelul lui Putin pentru discuții spunând: „Mai întâi, o încetare a focului de 30 de zile – apoi orice altceva”.
„Rusia nu trebuie să-și deghizeze dorința de a continua războiul în spatele unor construcții retorice”, a spus el. „O încetare a focului este primul pas spre încheierea războiului și va demonstra dorința Rusiei de a pune capăt crimelor.
Putin a afirmat că va vorbi în curând cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, pentru a-i cere acestuia ajutorul pentru facilitarea discuțiilor de la Istanbul.
Ulterior, duminică la prânz, Erdogan i-a spus omologului său francez, Emmanuel Macron, că Ankara este pregătită să găzduiască negocieri pentru o încetare a focului și o pace permanentă între Rusia și Ucraina, a declarat biroul de presă al președintelui turc.
„Nu excludem că, în timpul acestor discuții, vom putea conveni asupra unei noi încetări a focului”, a adăugat Putin în conferința de presă de duminică noapte.
Potrivit agenției rusești de stat TASS, liderul de la Kremlin a subliniat că discuţiile – eşuate în martie 2022 – trebuie reluate din punctul unde au fost întrerupte.
„Ne propunem să începem fără întârziere, încă de joia viitoare, 15 mai, la Istanbul. Acolo unde negocierile care au avut loc anterior au fost întrerupte”, le-a spus Putin reporterilor ruși.
Putin a susținut că nu Rusia a fost cea care a întrerupt negocierile în 2022, ci Kievul.
„Cu toate acestea, propunem Kievului să reia negocierile directe fără nicio condiţie prealabilă”, a declarat Putin, precizează Reuters.
Potrivit agenției internaționale de știri, Putin a spus că negocierile trebuie să urmărească „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” şi „restabilirea unei păci durabile şi pe termen lung”.
Putin și-a început declarațiile de presă la ora Moscovei 01:38, iar în debutul discursului a vorbit despre Ziua Victoriei la Moscova, care marchează sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Au urmat declarațiile despre războiul din Ucraina.
Cu câteva ore mai devreme, la Kiev, liderii Germaniei, Franței, Poloniei și Marii Britanii s-au alăturat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a solicita o încetare necondiționată a focului timp de 30 de zile în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, avertizând Moscova că se va confrunta cu noi sancțiuni „masive” în cazul în care nu va accepta armistițiul propus.
Liderii au declarat că au convenit că încetarea focului ar trebui să înceapă luni, pe 12 mai.
„Așa că noi toți, împreună cu SUA, ne adresăm lui Putin. Dacă intențiile lui în ceea ce privește pacea sunt serioase, atunci are o șansă să demonstreze acest lucru”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la o conferință de presă. „Fără «dacă» și «dar», fără condiții și amânări”.
„Dacă întoarce spatele păcii, vom răspunde. Împreună cu președintele Trump și cu toți partenerii noștri, vom intensifica sancțiunile și vom crește ajutorul nostru militar pentru apărarea Ucrainei”, a declarat Starmer, care a mai afirmat că planul prevede ca încetarea focului să înceapă pe 12 mai.
New York Times, care citează un înalt oficial american neidentificat, scrie că Donald Trump a susținut propunerea europenilor de noi sancțiuni în cazul în care o încetare a focului nu va fi instituită până pe 12 mai.
Iar președintele francez Emmanuel Macron a declarat: „Tocmai acum am decis să sprijinim o încetare a focului care va începe [pe 12 mai], fără nicio condiție prealabilă”.
Înainte de vizită, cei patru lideri europeni au promis că „vor fi solidari la Kiev cu Ucraina împotriva invaziei barbare și ilegale la scară largă a Rusiei”, aflată acum în al patrulea an.
În comentariile făcute în noaptea de sâmbătă spre duminică de la Kremlin, Vladimir Putin a acuzat Kievul de încălcarea acordurilor anterioare de încetare a focului – inclusiv a celui pe care președintele rus l-a solicitat pentru perioada 8-10 mai, în contextul sărbătoririi Zilei Victoriei în Rusia, care marchează sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
În ciuda apelului Kremlinului pentru acea încetare a focului de trei zile, Rusia a continuat atacurile asupra forțelor ucrainene și a infrastructurii civile. Kievul a declarat că va respecta încetarea focului numai dacă Rusia o va face, dar a afirmat, de asemenea, că dorește un armistițiu mai lung, de cel puțin 30 de zile.
La scurt timp după conferința de presă a lui Putin, autoritățile de la Kiev au declarat că forțele ruse au lansat un atac aerian asupra capitalei ucrainene.
Administrația militară locală a declarat că au fost lansate drone către Kiev și că apărarea aeriană a răspuns. Unele ținte au fost doborâte, dar nicio infrastructură nu a fost lovită.
Autoritățile au declarat că o casă de vacanță din suburbia Brovari a orașului a fost lovită și că un bărbat a fost tratat pentru șoc. Cinci reședințe private din districtul Obuhiv au fost, de asemenea, avariate.
Donald Trump a candidat, anul trecut, la președinția Statelor Unite cu promisiunea de a pune capăt rapid războiului. Într-un interviu acordat NBC News, difuzat pe 4 mai, acesta și-a exprimat speranța că se va putea ajunge la un acord de pace, sugerând totodată că răbdarea sa față de Ucraina și Rusia este limitată.
„Va exista un moment în care voi spune: «Bine, continuați. Continuați să fiți proști și continuați să luptați»”, a spus el.
La începutul lunii mai, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că, dacă nu există un progres real în ceea ce privește războiul din Ucraina în viitorul apropiat, Trump va trebui să decidă cât timp să mai dedice procesului de negociere.
Mulți analiști au declarat că Putin nu este interesat de o încetare rapidă a focului, deoarece liderul rus consideră că câștigă războiul și că timpul este de partea sa, încurajându-l să tragă de timp negocierile de încetare a focului, mai degrabă decât să le respingă categoric, pentru a nu-l înfuria pe Trump.
În timpul declarației sale, Putin a salutat, de asemenea, și prezența trupelor nord-coreene în războiul împotriva Ucrainei, spunând că acestea au ajutat la combaterea forțelor Kievului care au făcut o incursiune uimitoare în regiunea Kursk din Rusia.
Incapabilă să obțină o victorie decisivă, Moscova s-a orientat către alte părți pentru a găsi oameni și materiale pentru a continua războiul - mai ales Coreea de Nord.
La sfârșitul anului 2024, aproximativ 11.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați pentru a lupta alături de trupele ruse, în principal în regiunea de frontieră Kursk, pe care Ucraina a invadat-o vara trecută, stânjenind Kremlinul. Comandanții ruși au creditat trupele cu succes în principal în împingerea forțelor ucrainene din Kursk.
Donald Trump a reacționat imediat după declarația lui Vladimir Putin și a spus că aceasta ar putea fi o „zi mare” pentru ambele țări.
„O zi care ar putea fi una mare pentru Rusia și Ucraina! Gândiți-vă la sutele de mii de vieți care vor fi salvate pe măsură ce această «baie de sânge» fără sfârșit se va încheia. Va fi o LUME cu totul nouă și mult mai bună“, a scris Trump pe rețeaua sa, Truth Social.
Duminică dimineață, președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat, scrie France24, că propunerea lui Putin pentru negocieri directe între Rusia și Ucraina este „un prim pas, dar nu suficient”.
„O încetare necondiționată a focului nu este precedată de negocieri”, le-a declarat Macron reporterilor la coborârea dintr-un tren în orașul polonez Przemysl, la întoarcerea sa din Ucraina. El a adăugat că Putin „caută o cale de ieșire, dar vrea în continuare să câștige timp”.
Oferta Rusiei de a negocia direct cu Ucraina este „un semn bun”, dar „departe de a fi suficientă”, a declarat duminică cancelarul german Friedrich Merz, citat de AFP.
„Ne așteptăm ca Moscova să fie de acord cu o încetare a focului care să permită desfășurarea unor discuții reale. Mai întâi armele trebuie să fie reduse la tăcere, apoi discuțiile pot începe”, a afirmat noul lider de la Berlin.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
