Dintr-odată, Ucraina și Rusia se pregătesc pentru primele lor discuții directe de pace după cele din primăvara anului 2022, când negocierile lansate la scurt timp după invazia la scară largă a vecinului său de către Moscova au eșuat.
Drumul până la discuțiile așteptate la Istanbul pe 15 mai a fost unul scurt.
Pe 7 mai, vicepreședintele american JD Vance a declarat că negocierile directe între Rusia și Ucraina sunt prioritare.
Pe 10 mai, liderii europeni s-au alăturat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în apelul pentru o încetare a focului de 30 de zile începând cu 12 mai, avertizând Rusia că se va confrunta cu sancțiuni suplimentare dacă nu va fi de acord cu armistițiul.
Câteva ore mai târziu, la miezul nopții de sâmbătă spre duminică, președintele rus Vladimir Putin a încercat să întoarcă foaia, solicitând discuții directe la Istanbul pe 15 mai și afirmând că o încetare a focului ar putea avea loc doar ca urmare a negocierilor. Acest lucru a readus mingea în terenul Ucrainei, iar Zelenski a ripostat, spunând că va fi la Istanbul pe 15 mai și provocându-l pe Putin să se prezinte la o întâlnire față în față, prima în mai bine de cinci ani.
Avem puține detalii și câteva întrebări-cheie: cine va participa, ce s-ar putea obține, cine va fi învinovățit dacă nu se obține niciun rezultat. Avem și câteva posibile răspunsuri posibile.
Cine va participa?
Volodimir Zelenski este singurul lider care a promis că va fi prezent în Turcia pe 15 mai. Anunțul său reprezintă o provocare pentru Putin, care a spus de mai multe ori că Zelenski este ilegitim, deoarece mandatul său de cinci ani ar fi trebuit să expire în urmă cu aproximativ un an.
Această afirmație provocatoare ignoră faptul că Ucraina se află sub legea marțială din februarie 2022, de când Putin a ordonat invazia la scară largă, ceea ce înseamnă că nu pot fi organizate alegeri.
Întâlnirea cu Zelenski ar putea fi văzută ca o recunoaștere a legitimității puterii sale, subminând una dintre principalele narațiuni false ale Kremlinului despre Ucraina: faptul că actuala sa conducere face parte din moștenirea unei lovituri de stat susținute de Occident împotriva guvernului favorabil Moscovei, în 2014.
Prin urmare, ar sublinia eșecul lui Putin de a-și atinge unul dintre principalele obiective în invazia din 2022, și anume îndepărtarea lui Zelenski și stabilirea unui guvern aliat al Rusiei.
„Dacă Putin apare la Istanbul, ar fi deja o înfrângere” pentru el, declară pentru Current Time observatorul politic Alexander Friedman. „Simpla intrare în negocieri cu Zelenski ar însemna o pierdere pentru el – mai ales dacă ajunge sub presiune la un summit la care în mod clar nu a plănuit niciodată să participe”.
Să nu se întâlnească cu Zelenski, pe de altă parte, l-ar expune pe Putin la afirmații că îi este frică să facă acest lucru. Președintele ucrainean, care a făcut această afirmație în trecut, a încercat să crească presiunea pe 13 mai; Reuters citează un consilier anonim al lui Zelenski care a declarat că acesta s-ar întâlni doar cu Putin.
La presiunea asupra lui Putin se adaugă și perspectiva că Trump ar putea merge în Turcia „Mă gândeam să zbor până acolo. Nu știu unde voi fi joi”, a declarat președintele american pe 12 mai, înainte de a pleca într-o călătorie de patru zile în Orientul Mijlociu. „Există o posibilitate acolo, cred, dacă cred că lucrurile se pot întâmpla”.
Ce s-ar putea obține?
Indiferent dacă Putin este prezent sau nu, analiștii spun că este puțin probabil ca Rusia să facă concesii sau să renunțe la pozițiile sale de lungă durată.
Putin a sugerat acest lucru atunci când a chemat jurnaliștii ruși la Kremlin pentru declarația nocturnă în care a solicitat discuții directe la Istanbul pe 15 mai; în primul rând, el a prezentat discuțiile potențiale drept o reluare a negocierilor care au avut loc parțial la Istanbul în 2022, când Rusia voia, printre altele, un angajament de neutralitate permanentă din partea Kievului și limite stricte privind forțele și capacitățile militare ale Ucrainei.
Rusia „nu va fi de acord cu o încetare a focului de 30 de zile” și „va încerca să blocheze vechea variantă de la Istanbul pentru a negocia limite severe privind [suveranitatea ucraineană [și] cooperarea în domeniul securității cu Occidentul. Ucraina va refuza”, a scris pe X analistul rus de politică externă Vladimir Frolov.
În plus, de la discuțiile din 2022 până acum, Rusia și-a sporit pretențiile în ceea ce privește teritoriul ucrainean, afirmând în mod repetat că, pentru ca orice acord de pace să funcționeze, Kievul și Occidentul trebuie să accepte controlul Rusiei asupra a patru regiuni din Ucraina continentală pe care Putin le-a declarat în mod nefondat, în septembrie 2022, ca făcând parte din Rusia – Donețk, Luhansk, Zaporijia a și Herson – inclusiv asupra unor mari suprafețe de teren care rămân în mâinile ucrainenilor.
Apelul lui Putin pentru negocieri directe înseamnă că el „vede o oportunitate de a atrage Ucraina într-un proces «Istanbul-2», care seamănă foarte mult cu discuțiile din martie-aprilie 2022, pentru a urmări aceleași obiective – incluzând acum teritoriile recent anexate”, a scris pe X Tatiana Stanovaia, senior fellow la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin și expert în administrația lui Putin.
„Realitatea este că nici Moscova, nici Kievul nu sunt pregătite să accepte o pace durabilă, deoarece pozițiile lor sunt fundamental ireconciliabile”, a scris Stanovaia, adăugând că „inițiativa americană de a intermedia un acord este sortită eșecului – cel puțin în această etapă”.
Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, care a fost reprezentantul special al lui Trump pentru negocierile cu Ucraina în timpul mandatului său anterior, a sugerat, de asemenea, că un progres rapid este puțin probabil.
„Va fi un proces de durată. Putin încă pare să creadă că își poate îndeplini cererile maximaliste”, afrimă Volker, un distins membru al Center for European Policy Analysis, cu sediul la Washington.
Cine e de învinovățit (dacă negocierile eșuează)?
De când Donald Trump și-a început al doilea mandat cu un efort de a pune capăt celui mai mare război din Europa de după 1945 – lucru pe care a spus că l-ar putea realiza într-o zi sau două – Rusia și Ucraina și-au intensificat eforturile de a se prezenta ca fiind constructive, iar cealaltă parte ca fiind obstacolul în calea păcii.
Acesta a fost subtextul valului de activități din ultimele zile și este probabil să își dubleze aceste eforturi în cazul în care discuțiile de la Istanbul – presupunând că acestea vor avea loc – nu vor aduce progrese.
La începutul mandatului său, Trump părea să vadă Ucraina ca fiind partea recalcitrantă, fenomen care a atins apogeul la cearta din Biroul Oval, la vizita lui Zelenski la Casa Albă, de pe 28 februarie.
Administrația Trump și-a exprimat frustrarea față de Rusia mai des în ultimele săptămâni decât înainte. Pe 28 aprilie, Trump a declarat că dorește ca Putin „să nu mai tragă, să se așeze și să semneze o înțelegere”, iar Vance a declarat pe 7 mai că Rusia „cere prea mult”.
Pe 11 mai, când a îndemnat Ucraina să accepte „imediat” propunerea lui Putin de a purta discuții directe la Istanbul, Trump a adăugat: „Cel puțin vor putea să-și dea seama dacă o înțelegere este posibilă sau nu, iar dacă nu este, liderii europeni și SUA vor ști cum stau lucrurile și vor putea proceda în consecință!”.
Acest lucru a sugerat că, în cazul în care discuțiile nu vor avea succes, iar Statele Unite spun că o parte este în special de vină, acest lucru ar putea avea consecințe grave – în ceea ce privește ajutorul viitor pentru Ucraina, de exemplu, sau sancțiunile împotriva Rusiei, care pare dornică să își îmbunătățească legăturile cu SUA.
Cu toate acestea, spune Stanovaia, în absența unei tulburări interne în Rusia sau a unui progres pe câmpul de luptă pentru Ucraina, ceea ce este puțin probabil în acest moment, presiunea externă asupra Moscovei – cum ar fi sancțiuni mai stricte – nu ar schimba poziția lui Putin.
„Obiectivul său rămâne acela de a transforma Ucraina într-un stat «prieten» și, atât timp cât rămâne la putere, va continua fie să lupte, fie să forțeze capitularea”, scrie ea.
