Rodica Coposu era și președinte al fundației care purta numele fratelui său.
Corneliu Coposu a executat 17 ani de închisoare în temnițele comuniste pentru că i-a fost secretar liderului țărănist Iuliu Maniu, mort în închisoarea de la Sighet după ce a fost condamnat, prin înscenarea de la Tămădău la închisoare pe viață de regimul comunist adus ilegal în România de tancurile sovietice.
„Cu sufletul zdrobit de durere, vă anunț că în dimineața aceasta, doamna președinte a Fundației Corneliu Coposu, sora cea mai mică a Seniorului și ultima pe linie directă din greu încercata familie Coposu, STELUȚA LUCIA RODICA COPOSU, a urcat la Cer să-i întâlnească pe toți cei dragi ai săi”, scrie Ionuț Gherasim, președinte executiv al fundației și nepot al fruntașului țărănist Ilie Lazăr, condamnat alături de Maniu după Înscenarea de la Tămădău.
Rodica Coposu s-a născut la 26 septembrie 1932, în comuna Bobota, jud. Sălaj.
„Rodi s-a născut sub semnul Balanței, care nu i-a fost favorabilă și care, arareori, a înclinat în favoarea ei. Venirea ei pe lume a fost marea bucurie a vieții mele. Dumnezeu mi-a dăruit o jucărie vie de care am beneficiat trei ani neîntrerupt (până în momentul când a plecat la liceu, la Beiuș - n.n.). Îmi amintesc și eu (și spuneau și părinții) că a fost copilul cel mai cuminte și cel mai puțin pretențios dintre noi, pregătită parcă pentru viața ce o aștepta. Era veșnic surâzătoare, cu un păr bogat blond și ondulat și cu două gropițe mici, veșnic prezente pe fețișoara ei veșnic surâzătoare”, povestea Flavia Coposu despre sora ei mai mică.
A absolvit Institutul Politehnic din București și a lucrat la Institutul de Studii și Proiectări Energetice din București.
La 17 iulie 1996, împreună cu sora ei, Flavia Bălescu-Coposu, au decis să înființeze Fundația Corneliu Coposu, în memoria fratelui lor dispărut cu un an mai devreme.
În anul 2009, alături de sora sa Flavia, a fost decorată de Majestatea Sa, Regele Mihai I al României, cu Crucea Casei Regale a României.
„Pentru familie, ea a devenit stâlpul siguranței. Și-a dedicat întreaga capacitate materială și spirituală pentru folosul familiei și al tuturor celor care i-au cerut sprijinul. Generozitatea a moștenit-o de la mama, toleranța și dragostea de oameni de la Cornel, spiritul de dreptate de la tata și de la Doina și se poate spune că a cules de la fiecare dintre noi calitățile pe care nu le-a păstrat pentru ea, ci le-a dăruit celor ce aveau nevoie”, spunea despre ea Flavia Bălescu Coposu.
„Dragostea de oameni, toleranța și devotamentul cu care a păstrat vie memoria ilustrului său frate și moștenirea politică a lui Corneliu Coposu i-au asigurat un loc special în inima mea. Am fost onorat să le fiu alături surorilor Flavia și Rodica pe ultimul drum al Seniorului, împreună cu Regina Ana și Principesa Margareta, și m-am bucurat de-a lungul anilor de calda lor prietenie”, spune fostul președinte al României, Emil Constantinescu.
Seniorul Corneliu Coposu nu a fost înmormântat cu onoruri naționale, dar sute de mii de români au participat la adunarea de doliu din Piața Revoluției, după o procesiune impresionantă, care a pornit din Piața Rosetti, sediul PNȚCD, și s-a oprit pentru o rugăciune de pomenire în Piața Universității, locul sacrificiului fondator al revoluționarilor din decembrie 1989, amintește Emil Constantinescu.
El face trimitere subtilă, fără a o spune explicit, la înmormântarea fostului președinte Ion Iliescu cu onoruri militare și cu declararea zilei de 7 august zi de doliu național. Ion Iliescu era anchetat în dosarele Revoluției din 1989 și ale mineriadei din 13-15 iunie 1990 pentru crime împotriva umanității.
„Totul este să supravieţuiască o atitudine. Dacă aceasta triumfă, dispariţia mea nu este semnificativă”, mărturisea Corneliu Coposu înainte de trecerea sa în legendă. „Această atitudine a supraviețuit și a fost dusă mai departe prin toți cei care au fost apropiați Seniorului și surorilor sale”, spune fostul președinte.
