Problema modificării legii pensiilor magistraților rămâne dificil de rezolvat și după medierea de la Cotroceni dintre reprezentanții Guvernului, cei ai magistraților și președintele Nicușor Dan.
Într-un interviu acordat Euronews, premierul Ilie Bolojan recunoaște că un eventual acord este departe de a fi realizat.
„Fiecare ne-am spus punctele de vedere, dar nu am ajuns la o soluţie care să fie agreată de ambele părţi. Şi nici nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă în care să ajungem la un numitor comun", a afirmat Ilie Bolojan la Euronews.
Acesta nu a dorit să spună care a fost soluţia înaintată de către magistraţi la discuţiile de la Palatul Cotroceni, motivând că s-a convenit să nu se facă declaraţii „care să se ducă într-o zonă în care să potenţeze lucrurile".
„Un lucru, însă, legat de valoarea pensiilor este cât se poate de cert”, a spus Bolojan.
„Vă rog să vă gândiţi că o pensie cu care astăzi se iese în magistratură medie este aproape 5.000 de euro. Gândiţi-vă că o pensie medie în România este 550-600 de euro astăzi. Adică este o diferenţă foarte mare între pensia medie şi pensia din magistratură. Şi atunci aceste lucruri, când ne place, când nu ne place, trebuie să fie corectate", a explicat premierul.
Premierul a arătat că peste zece ani va ieşi la pensie generaţia născută în anii 1968, 1969, 1970, adică aproape 500.000 de oameni.
„Cei care vin în spate sunt mult mai puţini, 200.000, 300.000 de oameni. Peste 15-20 de ani vor intra 150.000 de oameri de la 18 ani în zona de populaţie activă. Dacă nu luăm măsuri care să corecteze aceste lucruri cât mai repede posibil, practic, amanetăm viitorul României pentru anii următori. Ce plătim astăzi sunt efectele unor decizii greşite care s-au luat în anii trecuţi", a mai spus Bolojan.
Conform acestuia, dacă s-ar aplica varianta pe care el a propus-o în coaliţie, pensia medie a magistraţilor ar fi de 3.200 de euro.
Miercuri seara, președintele Nicușor Dan s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu liderii coaliției de guvernare, iar la întâlnire au participat și reprezentanți ai sistemului judiciar. Discuțiile au vizat găsirea unei soluții pentru legea pensiilor magistraților, astfel încât proiectul să poată trece de Curtea Constituțională și să fie adoptat până la termenul-limită asumat de România prin PNRR.
Pe 20 octombrie 2025, Curtea Constituțională a admis contestația Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva legii de reformă a pensiilor magistraților care prevede creșterea vârstei de pensionare și reducerea cuantumului pensiei la 70% din salariul net.
În motivarea publicată ulterior, CCR reclama lipsa unui aviz consultativ al Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) și explica de ce consideră că Executivul, care l-a cerut, dar nu l-a primit, trebuia să-l aștepte, înainte de adoptarea legii reformei pensiilor speciale prin asumarea răspunderii.
Este însă decizia a doar cinci din cei nouă judecători ai CCR, cărora li se opun alți patru judecători.
Aceștia din urmă consideră nu doar că Guvernul nu a încălcat Constituția, pentru că nu a așteptat să treacă cele 30 de zile pentru a primi avizul consultativ al CSM, dar că ceilalți cinci colegi au luat o decizie care contravine altor decizii CCR de până acum.
Ei spun că termenul de 30 de zile pentru transmiterea avizului intră în sarcina avizatorului, ca să nu-l depășească, și nu a celui care cere avizul. Cei patru judecători cu opinie separată spun că, în condițiile angajării răspunderii, cu un calendar strict, stabilit chiar de Constituție, perioada de așteptare a inițiatorului – adică 22-29 august – poate fi apreciată ca fiind rezonabilă. Mai mult, ei consideră că Guvernul avea competența legală de a-și asuma răspunderea în fața Parlamentului asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu chiar în lipsa comunicării avizului consultativ al CSM, întrucât acesta fusese solicitat de inițiator potrivit legii.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
