Comisia Europeană (CE) menține solicitarea ca autoritățile române să reia procedurile de selecție și numire directorilor și membrilor consiliilor de administrație la companiile energetice de stat, care să respecte standardele de transparență și competitivitate impuse de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), arată o notă de informare a Ministerului Energiei și o relatare Profit.ro.
Una dintre problemele identificate de instituția europeană este la Hidroelectrica, unde numirea în funcție a directorului nu ar fi ținut cont de conflictele de interese în care se află.
Probleme similare ar fi și la Complexul Energetic Oltenia. Acestea au dus deja la suspendarea parțială a unor plăți din PNRR.
Dacă nu își îndeplinește angajamentele privind numirile la conducerea companiilor de stat din energie și nu remediază deficiențele până la sfârșitul lunii noiembrie 2025, România riscă să piardă definitiv aproape 228 de milioane de euro.
Ce prevede PNRR?
Jalonul 121 din Componenta 6 – Energie a PNRR-ului prevede selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere la toate întreprinderile de stat subordonate Ministerului Energiei (Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica etc.) printr-o procedură transparentă și competitivă, pentru mandate de 4 ani.
Sistemul de remunerare trebuie să fie bazat pe obiective precise și performanță.
Termenul inițial de finalizare al acestei măsuri a fost trimestrul al patrulea din 2022, dar România a solicitat plata în cadrul Cererii nr. 3, depusă în decembrie 2023.
Comisia a evaluat că jalonul a fost îndeplinit doar parțial. Într-o primă fază s-a ajuns la un grad de îndeplinire de 54,7% în octombrie 2024, apoi crescut la 65,5% după clarificări transmise de București
La finalul schimbului de informații dintre Comisia Europeană și Guvern, CE a suspendat o plată de aproape 230 de milioane de euro, care conține o reducere de aproximativ 71 milioane euro față de suma propusă inițial pentru suspendare.
Obiecțiile Comisiei Europene
Comisia Europeană are obiecții majore față de felul în care Guvernul României și Ministerul Energiei au făcut procesul de selecție. Bruxellesul vorbește despre ingerințe politice, conflicte de interese și lipsa unei competiții reale.
Problemele semnalate de Comisie vizează în principal numirile la nivelul directoratelor, unde procedurile nu au fost suficient de independente și transparente, așa cum arată o notă a Ministrului Energiei, discutată în ședința de guvern din 11 septembrie.
Astfel, la Hidroelectrica, Comisia Europeană a identificat patru deficiențe în Consiliul de Supraveghere și două în Directorat.
Principala problemă este numirea CEO-ului Károly Borbély, care s-ar afla într-un conflict de interese. Astfel, Borbély făcea parte din Comitetul de Nominalizare și Remunerare (CNR), care a recomandat propria sa numire ca CEO în noiembrie 2023.
Comisia consideră că nu a existat o perioadă suficient de lungă între demisie și numire, ceea ce ar fi putut genera conflicte de interese și influență nejustificată.
De asemenea, directorul financiar Marian Fetița nu ar fi îndeplinit cerințele de eligibilitate la data selecției.
Clarificările transmise de Ministerul Energiei în noiembrie 2024 și martie 2025 nu au convins Comisia Europeană, care insistă ca procedura să fie reluată.
La Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia), Comisia a găsit două deficiențe similare în directorat, unde doi membri au fost implicați în contractarea expertului independent care a derulat selecția. Acest lucru încalcă principiul independenței, permițând posibile influențe interne.
Guvernul a răspuns prin revocarea unor membri și modificări legislative. Totuși, Comisia Europeană critică faptul că aceste acțiuni nu rezolvă fondul problemei și cere reluarea procedurilor complete de selecție.
Pe lângă Hidroelectrica și CE Oltenia, Ministerul Energiei a inițiat noi proceduri de selecție pentru diverse posturi vacante la alte companii de stat: Romgaz, Nuclearelectrica, Conpet, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) și Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR).
La aceste societăți, au fost constituite comisii de selecție cu membri din minister, AMEPIP și experți independenți și au fost aprobate planuri de selecție și publicate anunțuri.
România riscă să piardă sute de milioane de euro
Dacă deficiențele nu sunt remediate până la termenul limită de 28 noiembrie 2025, România riscă să piardă definitiv aceste fonduri în valoare de aproape 228 de milioane de euro.
O penalizare estimată la minimum 25 milioane euro este legată doar de cazurile a patru directori, doi de la Hidroelectrica, doi de la CE Oltenia, conform calculelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Pe plan intern însă, revocările directorilor numiți ar putea genera litigii, iar statul riscă plata unor daune de aproximativ 5 milioane lei doar la Hidroelectrica.
Ministerul Energiei subliniază într-o notă discutată în Guvern că nu are pârghii legale să oblige consiliile de supraveghere să revoce directorii, ceea ce ar putea duce la depășirea termenului dat de Comisia Europeană.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
