Este cel mai mare protest împotriva capilor Justiției din ultimii ani.
Magistrații s-au solidarizat după ce o colegă de-ale lor, judecătoarea Raluca Moroșanu, a deturnat joi, pe 11 decembrie, o conferință de presă a șefilor Curții de Apel București și a susținut: „Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare.”
„Subliniem că aspectele semnalate nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă – în slujba cetățeanului”, se mai arată în protestul de susținere, publicat joi seara pe pagina de Facebook a judecătoarei Sorina Marinaș de la Craiova.
Vineri, pe alte pagini de social media ale magistraților lista a fost actualizată - 690 magistrați în funcție și foști magistrați se solidarizau cu colegii lor care denunțaseră public teroarea.
OUG 13, punctul de plecare a problemelor actuale
Sute de mii de oameni ieșeau în stradă, în ianuarie și februarie 2017, pentru a opri Ordonanța de Urgență numărul 13, prin care Guvernul Grindeanu intenționa să modifice legea grațierii și să amendeze Codul Penal.
Guvernul Grindeanu, rezultat din victoria Partidului Social Democrat (PSD) la parlamentarele din decembrie 2016, când a obținut peste 45% din voturi, a fost învestit la începutul lui ianuarie 2017.
La scurt timp, Executivul a adoptat Ordonanța de Urgență 13/2017, care modifica rapid Codul Penal și Codul de Procedură Penală, redefinind inclusiv abuzul în serviciu – prin introducerea unui prag de 200.000 lei.
OUG 13 a declanșat unele dintre cele mai mari proteste de stradă de după 1989. Sute de mii de oameni au manifestat în toată țara, ceea ce a forțat Guvernul să abroge Ordonanța, după câteva zile, printr‑un nou act normativ.
Protestele, însă, nu s‑au stins complet, iar în plan politic OUG 13 a erodat serios credibilitatea Guvernului Grindeanu și a întărit percepția că PSD guvernează în interesul liderilor cu probleme penale.
Președintele României de la acea vreme, Klaus Iohannis, a criticat public Ordonanța și a cerut renunțarea la ea, ceea ce a alimentat tensiunea dintre Cotroceni, Palatul Victoria și conducerea PSD.
Sorin Grindeanu a plecat de la Palatul Victoria în iunie același an, ca urmare a unei moțiuni de cenzură inițiate de propriul partid - o premieră pentru România.
Eșecul de etapă nu a determinat însă politicienii să renunțe la modificarea Legilor Justiției.
Dacă sutele de mii de manifestanți au împiedicat establisment-ul politic să schimbe legile în favoarea infractorilor, ulterior vor fi făcute modificări legate de cei chemați să îi identifice pe cei care încalcă legile și să îi sancționeze. Dacă infractorii nu au putut fi tratați cu indulgență prin lege, modificările legislative aveau să șubrezească, după câte se pare, poziția judecătorilor.
Astfel, la cinci ani după Ordonanța 13, în 2022, ministrul Justiției de la acea vreme, actual deținător al portofoliului Internelor, Cătălin Predoiu, iniția modificarea Legilor Justiției, pe motiv că ar trebui aliniate cerințelor Bruxellesului și e nevoie de ele pentru a beneficia de miliardele din PNRR, cuvântul de ordine fiind „întărirea independenței Justiției”.
Noile legi modificau modalitățile de a accede în funcții de conducere în instanțe și parchete, dând mai multă putere Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare; în teorie, ca să ferească magistrații de interferențe politice.
În 2025, după trei ani, efectele modificărilor legislative au devenit vizibile, iar în ultimele zile au răbufnit.
La ora publicării articolului, peste 600 de judecători și procurori acuză teroare în sistem și arată spre Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspecția Judiciară - instituții care au acaparat cu totul promovările, detașările și orice mișcare în sistemul judiciar.
Sute de judecători și procurori acuză că sunt „terorizați” de colegii care conduc Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară, cu viză de la șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție - judecătoarea Lia Savonea.
Cele două instituții au pâinea și cuțitul sistemului judiciar și controlează orice mișcare pe verticală sau orizontală în sistem.
„Sistemul recrutează procurori și judecători în funcții cheie, nu îi promovează prin concurs. Recrutarea este cuvântul de bază”, a explicat pentru Europa Liberă procurorul militar Bogdan Pîrlog.
Ce este Consiliul Superior al Magistraturii și care este rolul său
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este organul constituțional care „garantează independența justiției”, gestionează carierele judecătorilor și procurorilor și reprezintă puterea judecătorească în raport cu celelalte autorități.
Actualul Consiliu are mandat pentru perioada 2023–2029 (șapte ani) și are 19 membri: nouă judecători, cinci procurori, doi reprezentanți ai societății civile și trei membri de drept (președintele ÎCCJ, procurorul general și ministrul Justiției).
10 atribuții ale Consiliului Superior al Magistraturii
CSM își definește atribuțiile în principal prin Legea 305/2022 și prin regulamentul de organizare proprie. Mai jos sunt zece atribuții distincte, formulate sintetic, așa cum rezultă din lege și din secțiunea de „competențe” a CSM, publicată pe site-ul instituției.
- Apără independența autorității judecătorești, inclusiv prin luări de poziție publice și prin sesizarea Curții Constituționale în caz de conflicte juridice de natură constituțională.
- Gestionează cariera judecătorilor și procurorilor: numire, promovare, transfer, detașare, suspendare și eliberare din funcție.
- Exercită rolul de instanță disciplinară pentru judecători și procurori, prin cele două secții, soluționând acțiunile disciplinare formulate de Inspecția Judiciară.
- Avizează proiectele de acte normative care privesc organizarea și funcționarea justiției sau statutul magistraților.
- Organizează și coordonează concursurile și examenele pentru admiterea la Insitutul Național al Magistraturii (INM), intrarea directă în magistratură, promovare și ocuparea funcțiilor de conducere.
- Coordonează Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri, desemnând membrii în conducerile și consiliile științifice ale acestora.
- Întocmește, actualizează și păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor și procurorilor.
- Adoptă regulamentele privind organizarea judiciară internă (de exemplu, regulamentul propriu de funcționare, regulamente pentru concursuri și evaluări).
- Reprezintă puterea judecătorească în relațiile cu celelalte autorități publice și cu organisme internaționale, în materie de justiție.
- Desemnează judecători și procurori în diverse structuri sau comisii (consilii de administrație, grupuri de lucru, proiecte normative) la solicitarea altor autorități.
Potrivit Constituției, Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ca organ colegial cu activitate permanentă, deliberând în plen și în două secții – pentru judecători și pentru procurori – asupra chestiunilor de carieră, disciplină și organizare judiciară.
Consiliul organizează concursurile pentru intrarea și promovarea în magistratură, avizează legile privind justiția, coordonează Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri și soluționează acțiunile disciplinare formulate de Inspecția Judiciară.
Prin hotărârile sale, CSM influențează direct structura, independența și eficiența sistemului judiciar.
Actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii
Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte trei categorii de membri:
14 judecători și procurori aleși prin vot direct în adunările generale ale judecătorilor și procurorilor din cadrul instanțelor și parchetelor de pe lângă acestea, la nivel național.
Doi reprezentanți ai societății civile selectați și votați de Senatul României, în ședință comună, pe baza candidaturilor depuse.
Trei membri de drept prin funcția pe care o dețin, fără a fi necesar un proces de votare: ministrul Justiției, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul-general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție.
Componența actuală a CSM (decembrie 2025):
Președinte: Elena-Raluca Costache, judecător;
Vicepreședinte; Claudiu-Constantin Sandu, procuror;
Membrii aleși cu activitate permanentă: Claudiu-Marian Drăgușin, judecător; Alin-Vasile Ene, judecător; Narcis Erculescu, judecător; Daniel Grădinaru, judecător; Ramona-Graţiela Milu, judecător; Gheorghe-Liviu Odagiu, judecător; Mihaela-Laura Radu, judecător; Denisa-Angelica Stănișor, judecător; Daniel-Constantin Horodniceanu, procuror; Emilia Ion, procuror; Mărioara-Cătălina Sîntion, procuror; Bogdan-Silviu Staicu, procuror; Fănel Mihalcea, reprezentant al societăţii civile; Ioan Sas, avocat, reprezentant al societăţii civile;
Membrii de drept: Lia Savonea, preşedintele ICCJ; Alex-Florin Florența, procurorul general; Radu Marinescu, ministrul Justiţiei.
sursa: CSM
Prezentat oficial drept garant al independenței justiției, Consiliul Superior al Magistraturii a fost în ultimii ani în centrul unor serii de controverse publice ori interne.
Pensiile speciale și „războiul” cu Executivul
În această toamnă, CSM a dat aviz negativ noului proiect de reformă a pensiilor magistraților și a acuzat Guvernul că ignoră rolul său constituțional de avizator obligatoriu, ceea ce a fost interpretat fie ca apărare legitimă a independenței, fie ca blocaj.
În dezbaterea privind legile pensiilor speciale, CSM le-a reproșat Parlamentului și Guvernului că au ignorat necesitatea avizului său, iar Curtea Constituțională (CCR) a reținut în motivări că absența avizului CSM într-un anumit interval arată „o lipsă de colaborare loială” între autorități.
Reacția la documentarul Recorder „Justiție capturată”
După publicarea documentarului Recorder – care a acuzat numărul tot mai mare de prescrieri în dosare cu prejudicii enorme, prescrieri provocate de schimbările în completurile de judecători și de posibilele rețele de influență – Secția pentru judecători a CSM a emis un comunicat foarte dur, vorbind de „o campanie de destabilizare” și de un „plan bine stabilit” împotriva puterii judecătorești.
Secția pentru judecători a decis să sesizeze Inspecția Judiciară în legătură cu afirmațiile unor judecători intervievați în documentarul Recorder, pe motiv că ar exista suspiciuni de încălcare a normelor deontologice.
Situația din perspectiva percepției publice s-a schimbat însă radical după ce conferința de presă a Curții de Apel (CAB) de joi, 11 decembrie, a oferit confirmări în direct, în fața camerelor de luat vederi, că dreptatea nu pare să fie la șefi.
Controlul exercitat de Lia Savonea asupra magistraților de la CAB a devenit evident prin scena telefonului „M-a sunat Lia. Mă duc să vorbesc”, iar neregulile grave scoase la lumină de magistrații intervievați de Recorder au fost subliniate de judecătoarea Raluca Moroșanu: „Dacă nu îl credeți pe el (colegul de Curte de Apel, Laurențiu Beșu, intervievat în film), credeți-mă pe mine!”, „Suntem terorizați!”.
De aici, disputele din sistemul judiciar româneasc au explodat.
Contestarea rolului real de „garant al independenței Justiției”
Asociația Forumul Judecătorilor - o asociație profesională a magistraților - a pus public sub semnul întrebării modul în care CSM își îndeplinește rolul de garant al independenței, acuzând că reacțiile sale pot „alimenta impresia că CSM nu apără în mod egal toți magistrații, ci favorizează conformismul în detrimentul vocilor critice”.
Controlul prin Inspecția Judiciară și „dosarele incomode”
Critici constante vizează relația CSM – Inspecția Judiciară: magistrați și organizații nonguvernamentale au susținut că dosarele disciplinare sunt folosite selectiv împotriva judecătorilor incomozi, în timp ce Consiliul ar valida sau minimaliza atacurile mediatice la adresa unor magistrați anticorupție.
Lipsa de transparență și selecția în funcții
Procedurile de numire în funcții cheie din sistem (de exemplu, șefi de instanțe, Inspecția Judiciară) au fost criticate de magistrați și specialiști în justiție ca fiind netransparente și dominate de un nucleu de influență din CSM, cu concursuri fără contracandidați reali sau cu pondere mare a interviurilor subiective.
Reacția ofensivă la critica publică
Comunicatele recente ale CSM privind „campania de destabilizare” și „planul bine stabilit” au fost considerate de unii comentatori și magistrați drept semn al unei culturi instituționale care respinge aproape orice critică, inclusiv când vine din interiorul sistemului.
O parte dintre șefii CSM atacă constant membrii unei alte puteri, de fiecare dată când sunt puse în discuție legi sau acte normative care le-ar putea afecta privilegiile.
De exemplu, judecătorul Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), l-a comparat pe premierul Ilie Bolojan cu un „măcelar” într-o postare pe rețelele sociale, un limbaj fără precedent între un magistrat și un politician.
Acuzația sa venea după ce premierul Bolojan a anunțat proiectul de reformare a pensiilor speciale ale magistraților. Acesta prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net.
„Cu puțin timp în urmă îmi spunea un prieten, neurochirurg, care sunt consecințele atunci când, sub pretextul salvării vieții unui pacient, în sala de operație nu intră un chirurg, ci un măcelar. Nu știu de ce, dar după conferința de presă de astăzi, mi-am adus aminte de discuție, care mi s-a părut ca fiind de mare actualitate”, spunea Drăgușin.
Și judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a avut o critică foarte tăioasă după anunțul premierului Ilie Bolojan privind modificările la pensiile magistraților.
Într-un mesaj postat pe Facebook pe 29 iulie 2025, Ene a afirmat că discursul premierului conține „aceleași minciuni demontate deja public de Consiliul Superior al Magistraturii” și a acuzat Guvernul că încalcă „flagrant Constituția României și standardele internaționale”, sfidând „jurisprudența Curții Constituționale” și „principiile statului de drept”.
Ene a criticat vehement propunerile privind creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, majorarea vechimii obligatorii în magistratură de la 25 la 35 de ani și reducerea cuantumului pensiei la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care Legea nr. 282/2023 tocmai fusese modificată substanțial în această privință.
Mesajul său vorbește despre „o campanie de stigmatizare orchestrată politic, menită să discrediteze sistemul judiciar și să-l pună sub control”.
Ene avertiza că această „distragere a atenției de la adevăratele eșecuri ale guvernării” are efecte profunde: o justiție cu spatele la zid „nu poate fi nici liberă, nici dreaptă”, iar magistratura va fi „golită de profesioniști”, iar profesia judecătorului sau procurorului va deveni neatractivă, cu „distrugerea sistemului de justiție, colapsul încrederii publice și o democrație vulnerabilă”.
Ambii magistrați au reluat repetat atacurile contra puterii executive a statului pe tema pensiilor speciale.
Niciunul nu este cercetat disciplinar pentru că ar fi adus atingere imaginii Justiției, după cum afirma, la momentul declarațiilor, purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare.
Inspecția Judiciară - devenită instrument de șantaj pentru amenințarea magistraților
Inspecția Judiciară (IJ), condusă în prezent de judecătoarea Roxana Ioana Petcu, aflată la al doilea mandat de inspector‑șef, numită prin votul plenului CSM, este cealaltă instituție arătată cu degetul cum că ar avea drept de viață și moarte asupra carierei magistraților.
În funcție de concluziile Inspecției Judiciare, CSM a dispus incluziv excluderea din magistratură a unor judecători.
„Excluderile din magistratură ale unor judecători – nu o singură excludere, ci serii de excluderi pentru același magistrat – infirmate apoi de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în calea de atac. Nici în cazurile Panioglu, Guluțan, nici în altele de dinainte – Danileț – nu a existat vreo analiză privind reacția disproporționată a CSM”, explică Raluca Prună, fostă ministră a Justiției.
Instituția este structurată în jurul funcției de inspector‑șef (judecător) și inspector‑șef adjunct (procuror), care coordonează activitatea de control disciplinar asupra judecătorilor și procurorilor.
Cine este Roxana Ioana Petcu
Roxana Ioana Petcu a lucrat mai întâi ca inspector judiciar la CSM, apoi a condus serviciul de resurse umane și ulterior Direcția de inspecție judiciară pentru judecători, fiind numită în 2020 la conducerea acestei direcții, de către de Lucian Netejoru, fostul șef al Inspecției Judiciare.
Ulterior, ea a devenit inspector‑șef al Inspecției Judiciare, înlocuindu‑l pe Lucian Netejoru, considerat la rândul său o figură controversată a instituției.
Rolul și puterile Inspecției Judiciare
• verifică abaterile disciplinare ale judecătorilor și procurorilor;
• exercită acțiunea disciplinară în fața secțiilor CSM;
• face controale tematice sau individuale privind eficiența, integritatea și conduita magistraților.
Direcția de inspecție pentru judecători și cea pentru procurori se ocupă de sesizările privitoare la comportamentul și activitatea profesională a magistraților și poate propune sancțiuni, care sunt de la avertisment până la excluderea din magistratură, prin trimiterea dosarelor la CSM.
Pentru mulți actori din sistem, această competență disciplinară face din Inspecția Judiciară un actor‑cheie în echilibrul intern al magistraturii.
Inspectorul‑șef are un rol central în declanșarea și coordonarea anchetelor disciplinare, prin repartizarea cauzelor, aprobarea rapoartelor și sesizarea CSM, ceea ce îi conferă o influență substanțială asupra carierelor individuale ale judecătorilor și procurorilor.
De asemenea, conducerea Inspecției poate dispune verificări tematice largi în instanțe și parchete sau poate da curs sesizărilor venite de la politicieni, presă sau alte autorități, fapt care alimentează dezbaterea cu privire la riscul folosirii Inspecției ca instrument de presiune.
Controverse majore legate de Inspecția Judiciară
Presa și o parte a magistraților au criticat mandatele lui Lucian Netejoru, fostul șef al IJ, și apoi ale Roxanei Petcu, pentru o serie de dosare disciplinare considerate selective sau cu miză politică, în special împotriva unor judecători implicați în cauze sensibile de corupție.
Un caz emblematic îl reprezintă seria de dosare disciplinare deschise împotriva judecătoarei Daniela Panioglu de la Curtea de Apel București, care a avut de rezolvat dosare mari de corupție (precum cele ale lui Puiu Popoviciu sau Lucian Duță).
Potrivit relatărilor, în mandatul Roxanei Petcu, care a început în vara anului 2022, au fost formulate mai multe acțiuni disciplinare care au dus la excluderea din magistratură a judecătoarei Daniela Panioglu de către Secția pentru judecători a CSM, însă deciziile au fost ulterior anulate sau modificate de Înalta Curte.
Ceea ce a alimentat percepția că Inspecția folosește instrumentul disciplinar pentru a sancționa judecători incomozi în momente cheie.
În aceeași situație a fost și dosarul judecătoarei Nadia Guluțanu, care a fost exclusă de mai multe ori din magistratură, dar au obținut câștig de cauză la ÎCCJ.
Dosare disciplinare contestate și acuzații recente
Jurnaliștii Europa Liberă au documentat și alte dosare disciplinare controversate: de exemplu, cercetarea disciplinară a unor judecători care au criticat public reformele legislative sau au susținut poziții pro‑stat de drept, în timp ce sesizări privind atacurile agresive din presă împotriva unor judecători anticorupție au fost tratate cu multă prudență sau clasate.
O anchetă de presă arată că, în toamna lui 2022, un ordin al inspectorului‑șef Roxana Petcu prin care se dispusese un control amplu a fost practic „desființat” de Secția pentru procurori a CSM, ceea ce a fost interpretat ca un gest de limitare a ambițiilor conducerii Inspecției.
La alegerea în poziția de președinte al României, Nicușor Dan, a declarat că este nevoie de o reformă a Inspecției Judiciare.
„Nu avem o Inspecție Judiciară care să îi ancheteze pe magistrații despre care toată lumea știe că trântesc dosare și fac prostii”, spunea Nicușor Dan în 23 ianuarie 2025, la Antena 3.
Care e rolul Liei Savonea, actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție
Mai multe voci din sistemul judiciar o acuză pe șefa Curții Supreme că ar fi în spatele întregului sistem reprezentat de CSM și Inspecția Judiciară.
La conferința de presă din 11 decembrie de la Curtea de Apel, microfoanele televiziunilor au surprins momentul în care una dintre judecătoarele din prezidiu primea un apel telefonic de la Lia Savonea.
Procurul militar Bogdan Pîrlog a indicat-o și el într-un interviu pentru Europa Liberă pe Lia Savonea ca fiind în capul sisemului care decide soarta procurorilor și judecătorilor.
„Inspecția Judiciară este încă unul dintre instrumentele folosite pentru asta. Dacă la procurori, să zicem, 30% dintre inspectori nu ar mai executa ordinele date, la judecători procentul este un pic mai mare în favoarea personajelor ale sistemului”, spune el.
„Vorbim despre un sistem format de actuala șefă a Înaltei Curți, de membrii CSM - care au ajuns acolo cu acordul ei, de președinții Curților de Apel, judecătorii promovați la Curțile de Apel în ultimii șase-șapte ani”, a declarat Pîrlog.
Lia Savonea a devenit președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție la puțină vreme după alegerea în funcție a președintelui Nicușor Dan.
Multă vreme, Savonea a deținut șefia Curții de Apel București și a fost singura care a emis mandatele de interceptare cerute de Serviciul Român de Informații (SRI).
Într-un mesaj pentru Europa Liberă pe care îl redăm integral, Lia Savonea respinge acuzațiile:
„O astfel de afirmație potrivit căreia un judecător – indiferent de funcția pe care o ocupă – ar putea «conduce de facto sistemul de justiție» sau ar decide «prin interpuși» asupra carierei magistraților este o mistificare gravă, incompatibilă cu realitatea constituțională, legală și de facto din România.
Sistemul judiciar românesc funcționează pe baza separației competențelor, a deciziilor colegiale și a garanțiilor instituționale clare: cariera magistraților este gestionată de Consiliul Superior al Magistraturii, iar activitatea jurisdicțională este exercitată exclusiv de complete de judecată, în condiții de independență deplină.
Nicio funcție de conducere din justiție nu conferă putere personală, informală sau ocultă asupra altor magistrați.
Acreditarea publică a unor astfel de teze nu doar că este neadevărată, dar riscă să inducă în mod artificial ideea unei justiții nefuncționale, subminând încrederea publicului într-un sistem care funcționează, în realitate, pe reguli, responsabilitate și control instituțional.
Îmi exercit atribuțiile strict în limitele legii și ale Constituției și consider că dezbaterea publică despre justiție trebuie purtată cu onestitate, rigoare și respect pentru faptele verificabile, nu prin etichete sau construcții speculative”
SURSA: Lia Savonea, pentru Europa Liberă
Legile Predoiu - scânteia scandalului din prezent
Divizarea din Justiție care a apărut la finalul lui 2025 nu ar fi fost posibilă dacă legile privind organizarea sistemului judiciar nu ar fi fost schimbate în 2022, la cererea ministerului Justiției, condus la acea vreme de Cătălin Predoiu, remarcă magistrați și experți din societatea civilă.
Criticii acestor legi, foști sau actuali magistrați ori specialiști din domeniu, spun că legile au permis concentrarea puterii și a deciziei în mâinile CSM și ale Inspecției Judiciare.
Forumul Judecătorilor din România (FJR) și alte organizații ale magistraților trăgeau încă din 2022 un semnal de alarmă privind modificările aduse Legilor Justiției în perioada în care Cătălin Predoiu conducea Ministerul de Justiție.
Adoptate rapid în 2022, fără a aștepta avizul Comisiei de la Veneția solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, aceste legi au menținut dispoziții criticate ca retrograde, ca afectând independența Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și lupta anticorupție, susținea forumul judecătorilor. FJR avertiza asupra unui „regres inacceptabil”, cerând corecții urgente.
Modificările cheie ale legilor din 2022
Legile desființau formal Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), dar au transferat competențele către procurori desemnați de Procurorul General, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și parchete de apel.
Comisia de la Veneția, în Avizul nr. 1079/2022, a criticat această soluție ca fiind o modalitatea de acțiune „mai vulnerabilă decât DNA și DIICOT”. Comisia de la Veneția regreta că nu au fost restabilite competențele parchetelor specializate în corupție. Legea nr. 213/2024 a ajustat ulterior procedura penală legată de SIIJ, dar nu a rezolvat problemele structurale.
Erau eliminate concursurile scrise pentru poziții înalte la Înalta Curte și în alte funcții de execuție, astfel că promovările aveau loc fără a fi bazate pe meritocrație și, de asemenea, dispăreau concursurile pentru vicepreședinți de instanță și adjuncți procurori.
„Practic, cinci judecători din Secția pentru judecători (a CSM), alături de Ministrul Justiției, controlează tot sistemul judiciar”, notează FJR.
Criticile mai arătau că legile „duc la politizarea sistemului judiciar și menținerea controlului politic asupra numirii procurorului general sau că oferă puteri sporite pentru procurorul general, numit politic, care poate infirma orice dosar al altor procurori și poate declanșa ancheta disciplinară.”
Fostul șef al DNA, Crin Bologa, confirmă că, începând din 2022, recrutările în sistem nu se mai bazează pe concurs.
„În sistemul judiciar nu mai este o promovare în funcții de execuție, de exemplu, la instanțele și parchetele superioare, este de fapt un recrutare, nu o promovare. Nu este o promovare la Înalta Curte, este o recrutare”, spune Crin Bologa.
Una dintre criticile centrale venea din partea asociațiilor de magistrați, care au arătat că proiectele și apoi legile adoptate reintroduc sau mențin mecanisme de numire pe bază de interviu și decizie administrativă, în detrimentul concursurilor scrise.
Magistrații atrageau atenția că, de exemplu, pentru anumite funcții de conducere (președinți, vicepreședinți de instanță, șefi de secție) accentul se mută de la probe obiective la evaluări subiective, acordând o marjă mare de apreciere CSM și conducerilor de instanțe.
Cătălin Predoiu nu a răspuns criticilor până la publicarea acestui articol.
Soluția - modificarea legilor
Voci din sistemul de justiție spun că singura modalitate de a sparge monopolul deținut de CSM și Inspecția Judiciară asupra carierei magistraților și revenirea la promovări pe baza meritocrației este modificarea Legilor Justiției. Mai multe asociații de magistrați cer deja acest lucru.
Procurorul Bogdan Pîrlog spune și el că „trebuie reparate Legile Justiției, care au fostă făcute praf sub Predoiu (Cătălin Predoiu, actual prim vice-premier și ministru al Afacerilor Interne și fost ministru al Justiției -n.r.) și la care au lucrat și magistrați, magistrați care au acționat sub aceste persoane”, spune el.
Actualul deținător al portofoliului Justiției nu pare însă dispus să ceară prea curând la modificarea legilor.
Ministrul PSD al Justiției, Radu Marinescu, a declarat că legile au fost convenite astfel pentru a beneficia de bani din PNRR.
„Legile le-am adoptat în 2022. Comisia le-a evaluat pozitiv și le-a mai băgat și în PNRR ca jalon. Acum urmează să depunem cererea de plată exact pentru chestiunea asta. Deci aici vom avea o problemă pentru că modificarea unor repere din jaloanele PNRR atrage consecințe, lucrurile nu sunt așa de simple. Și tocmai de asta nu că aș fi eu împotriva modificărilor, dar trebuie abordate cu foarte multă prudență”, a declarat Marinescu pentru Europa Liberă.
Doar că Uniunea Europeană nu a cerut evaluări subiective în sistemul de justiție din România, ci ca statul român să întărească puterea judecătorească. Că nu a ieșit chiar perfect se vede inclusiv pe pancartele manifestanților din Piața Victoriei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
