Zeci de sindicaliști din educație protestează zilnic în fața Ministerului Educației. Ei sunt nemulțumiți de măsurile fiscale de austeritate anunțate de guvern, dar și că vor trebui ca – din toamnă – să predea două ore în plus în norma didactică. 20, în loc de 18 – câte erau până acum.
Secretarul de stat pentru învământul preuniversitar spune într-un interviu pentru Europa Liberă că majoritatea profesorilor din România vor preda cele două ore în plus la aceeași școală.
„La momentul la care vorbim [...] avem 98,6% din profesori care și-au completat norma la nivelul școlii, pentru restul de 1,4% suntem în curs și mare parte dintre situații au fost deja soluționate”, spune Sorin Ion, care precizează că elevii nu vor fi afectați în niciun fel.
Anul acesta, 507 școli își pierd personalitatea juridică, însă acest lucru nu va afecta elevii, promite Ion.
El spune că școlile respective își păstrează sediul, acreditările și vor putea oferi același tip de cursuri.
1. Europa Liberă: În fiecare zi sunt proteste în fața Ministerului Educației. Unii profesorii sun nemulțumiți de măsurile anunțate, printre care și mărirea numărului de ore predate. Când începe școala?
Sorin Ion: Din punctul nostru de vedere, și sunt convins că – în mare parte – și profesorii din sistem rezonează cu acesta, ne dorim că școala să înceapă pe 8 septembrie și să se deruleze în condițiile deja anunțate cu un an înainte.
Pe de altă parte, dreptul organizațiilor sindicale de a a protesta este respectat de Ministerul Educației. Dar, în cele din urmă, decizia va aparține fiecărui profesor.
Am fost tot timpul deschiși la colaborarea cu organizațiile sindicale, facem asta dintotdeauna.
E greu să estimăm un procent de profesori care să ar putea să boicoteze, așa cum își doresc sindicatele din învățământ, prima zi de școlă.
2. Europa Liberă: Ce trebuie să știe elevii și părinții despre anul școlar 2025/2026?
Sorin Ion: Schimbări fundamentale pentru elevi și pentru părinți nu sunt. Ne dorim ca școala să se desfășoare în condiții normale și în anul școlar viitor.
Nu sunt modificări, nici măcar prin măsurile de austeritate anunțate, care să atingă în mod direct elevii.
Din punctul de vedere al elevilor, singurul lucru pe care trebuie să-l facă este să învețe cât mai bine, pentru că ăsta este rostul școlii în această țară și peste tot.
În continuare, Ministerul Educației susține elevii atât pe zona de burse sociale, unde nu sunt modificări fundamentale, cât și în zona burselor de merit, burselor tehnologice pentru elevii de la învățământul profesional și –o categorie evident mai punctuală – bursele pentru reintegrarea mamelor minore în sistemul de învățământ.
Cuantumul rămâne același, nu se schimbă. În plus, păstrăm și sistemul de recompensare pentru elevii cu performanțe înalte, așa cum am făcut-o în fiecare an.
3. Europa Liberă: Ce înseamnă majorarea efectivelor de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari pentru anul școlar 2025/2026? Cât timp va aloca un profesor elevilor în aceste condiții?
Sorin Ion: Mi-e teamă că s-a înțeles greșit în spațiul public ce înseamnă această majorare. În realitate, aveam pentru fiecare nivel de învățământ niște limite, minime și maxime. Aceste limite au crescut cu doi în medie la fiecare nivel. Dar vreau să atrag atenția asupra faptului că majoritatea claselor din România care se încadrau între limitele anterioare se vor încadra și în limitele actuale.
Prin urmare, nu se întâmplă nimic. Nu trebuie privit totul din perspectiva limitei maxime. O clasă cu 20 de elevi, de exemplu, care funcționa în limite legale până acum, va funcționa și pe noile limite chiar dacă acestea sunt cu doi elevi în plus, nu se va întâmpla nimic.
Nu înseamnă că ducem clasele la limite maxime, pentru că, din punct de vedere legal, clasele funcționează între minim și maxim. Deci să nu se aștepte cineva că vom majora efectivele de elevi la toate clasele din România, pentru că n-am avea de unde să aducem elevi în plus.
De exemplu, la clasa a IX-a admiterea s-a făcut pe efectivele existente la acel moment 24, respectiv 26 de elevi. La clasa pregătitoare de asemenea, cifre de școlarizare fuseseră alocate.
În general, vorbim de situații de excepție, acolo unde clasele vor putea să funcționeze în cazul unui transfer cu unu-doi elevi sau până la patru, așa cum prevede legea, peste limitele maxime din lege.
Dar asta nu înseamnă un impact în niciun caz la nivelul tuturor claselor din România și nici măcar la nivelul unei părți importante din clasele din România.
4. Europa Liberă: Ce înseamnă că un profesor va avea două ore în plus de predat pe săptămână? Cum vor fi afectați elevii de această schimbare?
Sorin Ion: Din punctul de vedere al elevului, lucrul ăsta nu este obligatoriu să fie resimțit, nu vedem de ce.
Problema cea mai importantă în această perioadă a fost temerea că nu se vor putea completa normele didactice.
Dar așa cum am anunțat deja, completarea normei se face în două etape. În prima etapă, la nivelul unității de învățământ și în situația în care această normă nu se poate completa la nivelul școlii, se apelează la alte unități de învățământ.
La momentul la care vorbim, prima etapă s-a încheiat și avem 98,6% din profesori care și-au completat norma la nivelul școlii. Pentru restul de 1,4%, suntem în curs și mare parte dintre situații au fost deja soluționate.
Obiectivul principal a fost ca niciun profesor titular cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată să nu rămână cu norma incompletă. Și acesta este obiectivul Ministerului Educației și vom face tot posibilul să-l respectăm.
5. Europa Liberă: Care sunt materiile unde e deficit de profesori? Și cum veți acoperi golurile?
Sorin Ion: În general, științele exacte. Deși nu este o chestiune neapărat specifică a acestui an școlar, dar în ultimii ani ne confruntăm cu tot mai puțini doritori de a ocupa catedre de fizică, matematică, informatică, chimie.
De altfel, atunci când punem în paralel cifre privind participarea la concursurile de ocupare a posturilor didactice și oferta de posturi didactice, vom constata că, cel puțin la aceste patru discipline, oferta de posturi este mult mai mare decât cererea din partea personalului calificat.
Prin tradiție, în ultimii ani, aceste ore au fost ocupate în două moduri: prin atribuirea de ore suplimentare personalului existent sau prin apelarea la profesorii pensionari, la profesori asociați.
În general, nu am avut probleme de acoperire a normelor, dar este evidentă necesitatea unei colaborări mai strânse cu mediul universitar pentru a putea atrage tineri în aceste zone de științe exacte.
6. Europa Liberă: A apărut o informație in mediul online cum că 1.000 de școli vor fi închise. Ulterior, MEN a spus că 507 de școli își pierd personalitatea juridică. Ce se întâmplă cu aceste școli și cu elevii care învață acolo?
Sorin Ion: Să stabilim diferența între o școală închisă și o școală fără personalitate juridică.
Și aș vrea să plecăm de la cifrele ultimilor ani. În România există în jur de 6.200 de școli cu personalitate juridică și un total de circa 18.000 de școli, incluzându-le și pe cele fără personalitate juridică, adică structuri arundate.
Asta nu înseamnă că celelalte 12.000 de școli sunt școli închise, pentru că asta s-a înțeles în spațiul public și informația e cel puțin nedocumentată.
Reorganizarea rețelei de învățământ nu presupune închiderea școlii. Mai mult decât atât, am văzut și noi informațiile din spațiul public care se referă în general la școli din mediul rural.
În legea învățământului preuniversitar există o prevedere care a rămas în vigoare, că în mediul rural, o școală cu personalitate juridică poate funcționa cu oricât de puțini copii. Și cu 50 de copii avem în România școli cu personalitate juridică.
Mai degrabă, reorganizarea care s-a întâmplat în ultimele săptămâni s-a adresat ruralului mic sau urbanului mic sau mediului urban în general, unde școli care aveau între 300 și 500 de copii au trebuit reorganizate.
Dar, subliniez, nu vorbim de a pune lacătul pe școli și a muta copiii de acolo. Este o reorganizare administrativă și, de regulă, nu implică elevii.
Cele 507 unități la care faceți referire sunt unități care și-au pierdut personalitatea juridică, își păstrează sediul, își păstrează acreditările și pot școlariza în continuare pe nivelul, profilul, specializarea pe care au școlarizat și până acum. Deci, din acest punct de vedere, răspunsul este NU hotărât. Nu închidem școli.
Pe de altă parte, în fiecare an există reglaje ale rețelei școlare. În fiecare an se închid câteva școli la nivel național. Și asta fără vreo excepție în ultimii ani, pentru că existența școlilor trebuie pusă în paralel cu evoluția demografică la nivelul fiecărei localități din România.
7. Europa Liberă: Ce se întâmplă cu profesorii pensionari din sistemul de educație? Câți sunt în această situație? Vor mai putea ei acumula pensia cu salariul? Cine va preda în locul lor?
Sorin Ion: La Ministerul Educației, în fiecare an, în jur de 4-5.000 de norme sunt acoperite cu profesorii pensionari. Mai ales la disciplinele deficitare în personal apelăm la pensionari.
Este nevoie de ei. Ne dorim ca sistemul de educație să fie o excepție dacă se va institui această regulă a necumulării pensiei cu salariul, și suntem convinși că va fi o excepție. Apelăm la pensionari pentru a rezolva o problemă a sistemului, nu pentru a rezolva o problemă a pensionarului.
8. Europa Liberă: Examenele naționale. Care sunt schimbările din acest an?
Sorin Ion: Schimbarea fundamentală o constituie revenirea la calendarul mai degrabă clasic al examenului de bacalaureat. Atât probele de competențe, cât și probele scrise au fost programate pentru anul viitor după încheierea cursurilor.
Așadar, am tras niște concluzii după anul care tocmai să se încheie și revenim cu examenele în afara perioadei de cursuri. Altfel, diferențe fundamentale nu sunt.
Păstrăm în continuare bunele practici din ultimii ani cu privire la evaluarea lucrărilor pe o platformă informatizată. Și-a dovedit utilitatea și vom merge în continuare în același mod.
Mai mult decât atât, în anul care s-a încheiat, pentru prima dată am experimentat vizualizarea lucrărilor înainte de contestații și deja se observă o scădere a numărului de contestații depuse.
Prin urmare, vom păstra acest mod de lucru și am inclus deja în proiectele de calendar pentru examene naționale vizualizarea lucrărilor.
9. Europa Liberă: Elevii de clasa a XII-a vor avea pentru prima dată obligatorie Istoria Comunismului din România. Cine va preda această materie și câți profesori au fost pregătiți să o predea?
Sorin Ion: Denumirea disiplinei spune de la sine – vorbim de istoria comunismului, vorbim de profesori de istorie. Este foarte clar că ei sunt cei mai în măsură să predea pentru că în pregătirea lor de bază au studiat.
Ca un punct de vedere personal, pentru că o parte din viața mea am petrecut-o în perioada comunistă, cred că este obligatoriu pentru tinerii noștri să știe ce a însemnat cu adevărat perioada comunistă, mai ales în contextul din ultimii ani, când există oarecare o tendință de a idealiza perioada comunistă.
Sunt absolut convins că profesorii sunt pregătiți să predea.
Cred că este un lucru bun că se studiază în mod separat această perioadă din istoria României.
10. Europa Liberă: Ministrul Educației spunea că unul dintre obiectivele sale este combaterea dezinformării și a pseudoștiinței prin promovarea gândirii critice în școli. Concret, ce face MEN în anul școlar 2025-2026 în acest sens? La ce să se aștepte elevii?
Sorin Ion: În primul rând că anul 2025-2026 este extrem de important din punct de vedere curricular, pentru că pregătim programele școlare de liceu, iar aceste programe școlare cu siguranță includ elemente mai mult decât combaterea dezinformării și a pseudo-științei. Acolo, obligatoriu, trebuiesc incluse teme care în istoria recentă n-au existat: combaterea știrilor false în mediul online, care e relativ nouă pentru noi, sau hărțuirea și bullyingul în mediul online.
Așadar, din acest punct de vedere, e un an crucial pentru ceea ce vom face în anii viitori.
În altă ordine de idei, avem deja opționale care se adresează acestei teme, opționale în colaborare cu alte organizații, cu organizații nonguvernamentale. De exemplu, avem educație media, care este opțională, dar cea mai apropiată ca tematică de ceea ce spuneți dumneavoastră.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
