În orașele Donețk și Mariupol, ocupate de Rusia, o criză a apei în creștere a împins viața de zi cu zi la limita supraviețuirii.
Apa se prelinge din robinete doar câteva ore la fiecare câteva zile, adesea decolorată și nepotabilă. Cartiere întregi au recurs la tactici de supraviețuire, cum ar fi transportul apei în găleți și colectarea apei de ploaie.
Locuitorii și observatorii locali din orașele din estul Ucrainei au cerut autorităților impuse de Rusia să abordeze ceea ce au numit a fi o situație devastatoare care necesită atenție imediată.
„Trăim într-un deșert acvatic”
Atât Donețk, cât și Mariupol, foste centre industriale ale Ucrainei, precum și orașele mai mici din jurul lor, se confruntă acum cu o urgență umanitară tot mai gravă. Combinația dintre infrastructura distrusă, proiectele de reconstrucție eșuate și rezervoarele care se prăbușesc a aruncat regiunea în ceea ce analiștii numesc o catastrofă ecologică și socială de amploare.
Pe 22 iulie, canalele Telegram pro-Kremlin cu sute de mii de urmăritori au publicat o scrisoare deschisă adresată președintelui rus Vladimir Putin, semnată de locuitorii din Donețk ocupat.
Mesajul, împărtășit și de bloggerii pro-Kremlin și de propagandiștii militari, avertiza asupra unei crize spiralate a apei.
„Donețk nu a avut o alimentare stabilă cu apă din 2022”, se arată în scrisoare. „Acum este doar o dată la trei zile, uneori mai rar.”
În Mariupol, situația este doar puțin mai bună. Acolo, apa este furnizată, se pare, la fiecare două zile, deși locuitorii susțin că programul nu este adesea respectat.
În ambele orașe, apa ajunge rareori la etajele superioare ale clădirilor rezidențiale. Gospodăriile se bazează pe fântâni improvizate, livrări neregulate de camioane sau rezervoare de plastic împrăștiate prin cartiere. În căldura verii, multe dintre aceste rezervoare devin verzi din cauza algelor.
„În ultimele opt zile, am avut apă doar patru ore. Ieșea portocalie”, a spus Olha, o locuitoare din Yenakiyeve, lângă Donețk. „Sunt 17 butoaie de apă pentru tot orașul. Căldura este insuportabilă. Să cari apă până la etajul patru fără lift? Este o tortură.”
În Mariupol, locuitorii împărtășesc povești similare.
„Apa pe care o primim miroase a rugină și a canalizare”, a declarat un localnic pentru site-ul Tochka. „Dar tot plătim pentru ea ca și cum ar fi apă potabilă curată.”
Soluția rusească eșuată
După distrugerea canalului Siverskiy Donețk–Donbas în primele luni ale invaziei rusești la scară largă lansate în februarie 2022, atât Donețk, cât și Mariupol și-au pierdut principala sursă de apă dulce.
Canalul, construit în anii 1950 pentru a alimenta orașele în creștere ale regiunii, trăgea apă din râul Siverskiy Donets, lângă Sloviansk.
După ce a preluat controlul asupra unor părți din regiune, Rusia s-a grăbit să construiască o alternativă: conducta de apă Don-Donbas, un sistem cu două conducte lung de 194 de kilometri, menit să aducă apa din râul Don, în apropierea orașului rus Rostov-pe-Don. Proiectul, finalizat la mijlocul anului 2023 și supravegheat de ministrul adjunct al Apărării de atunci, Timur Ivanov, trebuia să rezolve problemele de apă ale regiunii.
Cu toate acestea, proiectul nu și-a respectat promisiunile, ceea ce a sporit frustrările și dezamăgirea locuitorilor.
De asemenea, a fost implicat în scandaluri. Ivanov a fost arestat în aprilie 2024 pentru acceptarea ca mită a unor sume imense, inclusiv de la compania care a construit conducta.
„Șaptezeci și cinci de miliarde de ruble (930 de milioane de dolari) au fost furate”, a declarat fostul președinte al Mariupol TV, Mykola Osychenko, pentru Current Time. „Și tot nu există apă.”
Denis Pușilin, liderul separatist numit de Kremlin al autoproclamatei Republici Populare Donețk (DNR), recunoaște acum că conducta acoperă doar o fracțiune din cererea regiunii.
La sfârșitul lunii iulie, el a descris situația din rezervoarele interne ale Donețkului ca fiind „critică”. El a spus că o soluție pe termen lung va apărea doar după ce Rusia va cuceri Sloviansk, unul dintre principalele orașe din partea controlată de Ucraina a regiunii Donețk, și va recâștiga controlul asupra sursei inițiale a canalului.
Rezervoarele Donbasului seacă
Imaginile din satelit, analizate de Serviciul Rus al BBC, dezvăluie o scădere surprinzătoare a nivelului apei în principalele rezervoare din regiunea Donbas, inclusiv în cele care alimentează atât Donețk, cât și Mariupol.
Nouă din 10 rezervoare monitorizate s-au micșorat semnificativ din 2021. Temperatura medie din această vară în Donețk a fost de 27 de grade Celsius (81 de grade Fahrenheit) - nu cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată, dar suficient de ridicată pentru a accelera evaporarea în bazinele deja epuizate.
Ca răspuns la criza în curs, Rusia a trimis 75 de cisterne de apă la Donețk. Pușilin s-a lăudat că 33 sosiseră până pe 25 iulie.
Însă calculele arată o poveste sumbră: fiecare camion transportând 10.000 de litri, asta înseamnă doar 0,6 litri de persoană pentru Donețk și Makiivka, învecinate, unde locuiesc peste 1,2 milioane de oameni la un loc.
„Chiar dacă camioanele ar rămâne și ar funcționa zilnic, de unde ar lua apa?”, se întreba Osychenko. „Nu mai există surse viabile.”
Centrala Termică Zuyivska, unul dintre principalii furnizori de energie electrică din regiune, se confruntă acum cu probleme de răcire din cauza nivelurilor scăzute ale rezervoarelor. La o fermă de păsări din orașul Rozovka, două treimi din alimentarea cu apă a fost întreruptă, ceea ce a dus la moartea multor păsări.
Pe măsură ce criza se agravează, chiar și vocile loiale pro-ruse se întorc împotriva autorităților locale. Fostul deputat parlamentar ucrainean și lider separatist din 2014, Oleg Țariov, a postat furios pe Telegram: „Donețk era odată un oraș al trandafirilor. Acum oamenii își fac nevoile în saci, iar unii îi aruncă sub ferestre.”
Rețelele de socializare sunt inundate de imagini și plângeri: robinete crăpate, apă decolorată și găleți de plastic care înlocuiesc toaletele.
Degradarea nu se datorează doar războiului, ci și infrastructurii care se prăbușește. Potrivit foștilor lucrători din cadrul utilităților, infrastructura de apă din regiune era deja uzată în proporție de 80% până în 2014.
De atunci, nu s-au făcut prea multe pentru întreținerea sau înlocuirea acesteia. În districtul Kirov din Donețk, conductele sunt corodate în proporție de aproape 100%. Scurgerile și spargerile se întâmplă zilnic, iar pierderile nici măcar nu au fost luate în considerare în capacitatea conductei Don-Donbas.
Autoritățile promit, oamenii pleacă
Având puțină încredere în oficiali, mulți locuitori plănuiesc în liniște să plece.
„Oamenii nu sunt proști”, a spus Osychenko. „Știu că dacă nu există apă acum, nu va mai fi nici mai târziu. Fără apă, nu există electricitate. Fără electricitate, nu există încălzire. Întregul sistem de utilități se va prăbuși până la iarnă.”
Această teamă este împărtășită de grupurile umanitare, care avertizează asupra unui dezastru iminent de sănătate publică. Combinația dintre deteriorarea salubrității, apa potabilă limitată și temperaturile ridicate ar putea declanșa focare de boli gastrointestinale.
Donețk și Mariupol au fost cândva simboluri ale puterii industriale din epoca sovietică. Astăzi, sub ocupația rusă, devin simboluri ale colapsului infrastructurii, corupției instituționale și eșecului umanitar.
Ceea ce a început ca un război de cucerire a evoluat într-un dezastru lent și sufocant pentru cei rămași în urmă. Până când apa va curge din nou liber, Donețk, Mariupol și orașele din jurul lor rămân pur și simplu în modul de supraviețuire.
Articol scris cu informații de la BBC
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
