În trimestrul II 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 1,2%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, PIB s-a majorat cu 2,1%, arată estimările INS publicate pe 14 august.
Datele apar la puțin timp după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prognozat o creștere economică pentru România de maximum 1% în 2025.
„Economia probabil că va merge, cel puțin următoarele 12 luni, cu o creștere undeva între 0 și 1%. E prognoza mea”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu la prezentarea raportului asupra inflației.
Mugur Isărescu a mai declarat că România nu se află în recesiune, conform definițiilor actuale, dar că acest risc există pentru că industria românească depinde de situația din Europa, iar acolo „lucrurile nu arată prea bine”.
„Deocamdată, totul depinde de continuarea programului fiscal, pentru că acesta aduce credibilitatea ţării”, a spus Mugur Isărescu.
Un alt factor de risc pentru evoluția economică este reducerea masivă a consumului și a absorbției interne. Pentru a evita recesiunea, guvernatorul a subliniat că este esențială o accelerare a absorbției fondurilor europene.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spunea miercuri că „trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru recesiune, având datele economice la zi, de astăzi, care ne indică că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru”.
Diversele rapoarte ale economiștilor principalelor bănci din România nu sunt optimiste în privința evoluției economiei românești în 2025.
BRD transmite că recesiunea este scenariul de bază pentru 2025, scăderea economică estimată fiind între 0,6 și 1,4% din PIB.
Economia României ar putea stagna în 2025 (creștere de doar 0,3% din PIB), inflația s-ar putea apropia de 10%, iar șomajul ar putea crește la 6%, arată un document de prognoză al ING.
Economiștii și analiștii urmăresc mai mulți indicatori-cheie care acționează adesea ca semnale timpurii de avertizare pentru riscul de apariție a unei recesiuni economice.
- Numărul de locuri de muncă nou create pe lună scade abrupt sau devine negativ.
- Consumatorii reduc cumpărăturile, vânzările din retail scad.
- Creșterea numărului de falimente și insolvențe și a lichidărilor de stoc.
- Pesimism în mediul de afaceri.
- Mai puține comenzi noi pentru bunuri de consum și echipamente, scăderi ale producției industriale, mai multe lichidări de firme.
- Scăderea încrederii consumatorilor și a afacerilor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
