Cele două părți par să fi ajuns între timp la pace, însă reprezentanți ai asociațiilor de municipii, orașe și comune spun că dificultățile din orașul dunărean nu sunt nici pe departe singulare.
La începutul lunii august, consilieri locali ai Partidului Social Democrat (PSD) au făcut publică o notificare prin care Direcția Județeană a Finanțelor Publice Giurgiu (DJFP), serviciu al ANAF, a cerut Primăriei să comunice o listă cu clădiri din domeniul privat al municipalității, prin care poate acoperi valoarea de peste 5,2 milioane de euro (26,8 milioane de lei).
ANAF a deschis procedura de executare silită (fiscală) și a menționat că suma reprezintă un procent de 150% dintr-o datorie a Primăriei Giurgiu către ANAF: datoria efectivă plus dobânzi și penalități.
Mai mulți consilieri locali și unii parlamentari i-au cerut public primarului explicații pentru pericolul falimentului urbei, o raritate în rândul orașelor și municipiilor, mai ales a reședințelor de județ.
Edilul a spus că sumele restante provin din neplata unor cofinanțări și cheltuieli neeligibile pentru proiecte cu fonduri europene, care însumau aproximativ 17 milioane de lei (3,4 milioane de euro), restul fiind dobânzi, și penalități.
Problemele financiare și plata la limită a cheltuielilor de funcționare – salarii, bunuri materiale, asistență socială – sunt întâlnite în tot mai multe localități, de la comune și orașe, chiar la municipii mai mici, spun reprezentanții asociațiilor acestora.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, atunci când a prezentat planul de reforme în administrația locală, că „25% din localitățile din România [...] nu își acoperă din veniturile proprii nici cheltuielile cu salariile angajaților respective.”
O analiză a Asociației Comunelor din România arată că din cele peste 3.200 de municipii (103), orașe (216) și comune din țară (2.862), doar 47 de UAT-uri (exceptând Bucureștiul și sectoarele) au în fapt venituri mai mari decât cheltuielile de funcționare.
„Municipiile mari nu au problema aceasta”, spune președinta Asociației Municipiilor din România, Lia Olguța Vasilescu, dar în alte municipii, mai mici, există dificultăți, uneori grave.
Ea oferă exemplul municipiului Moreni, din județul Dâmbovița, unde primarul Craiovei spune – pentru Europa Liberă – că bugetul din acest an mai ajunge pentru plata salariilor doar încă o lună.
Astfel de situații nu au apărut doar acum. În 2013, orașul Aninoasa din județul Hunedoara devenea primul care intra în insolvență, din care a reușit redresarea, un an mai târziu.
Cum poate o primărie să ajungă în criză financiară sau în insolvență
Legislația română prevede – prin Legea 273 din 2006, privind finanțele publice locale, modificată constant ulterior, inclusiv în 2025 – ce se întâmplă cu primăriile care au dificultăți financiare majore,
Există un capitol special în lege – „Criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale” – în care sunt prezentate situațiile succesive prin care poate trece o primărie cu probleme financiare.
Deși criza financiară cât și insolvența sunt definite similar (ca dificultăți financiare și lipsa acută de fonduri pentru plata datoriilor), cea de-a doua reprezintă o situație mult mai gravă, generată de cereri depuse la tribunal de creditori care au de încasat sume mai mari de 50% din bugetul localității.
În cazul firmelor, insolvența este faza premergătoare falimentului, care poate fi evitat printr-un plan de redresare eficient. Legea nu prevede însă termenul de faliment al Unităților Administrativ Teritoriale (UAT) introducând în schimb o etapă premergătoare, cea a crizei financiare.
Primăria unei UAT, fie comună, oraș sau municipiu, poate intra în criză financiară în două situații:
- când datoriile sunt mai vechi de 90 de zile și depășesc 15% din cheltuielile prevăzute în bugetul general, cu excepția celor aflate în litigiu comercial;
- când nu sunt plătite salariile prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data scandenței.
Constatarea crizei financiare, de către primar sau șeful direcțiie contabile, se transmite ANAF, iar administrația trebuie să prezinte un plan de redresare; acesta trebuie să includă păstrarea serviciilor esențiale pentru cetățeni, dar și eficientizarea cheltuielilor și creșterea colectării.
O primărie poate ajunge în insolvență o primărie într-una din următarele două situații:
- când datoriile sunt mai vechi de 120 de zile și depășesc 50% din bugetul general al UAT-ului;
- când nu sunt plătite salariiile pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenței.
Intrarea în insolvență este cerută, la tribunal, de unul sau mai mulți creditori ai cu datorii de încasat cu o valoare însumată care depășește 50% din bugetul primăriei „pe o perioadă de 120 de zile consecutive”.
Primarul trebuie să prezinte situația financiară a UAT-ului și poate cere, tot în tribunal, deschiderea insolvenței, după care judecătorul-sindic va numi un administrator judiciar. Primăria are obligația de a continua asigurarea serviciilor esențiale, iar administratorul va realiza un plan de redresare din insolvență care trebuie aprobat de Consiliul Local.
Dacă ulterior nu mai există starea de insolvență, judecătorul sindic va decide închiderea procedurii, chiar dacă mai sunt datorii neplătite, urmând ca acestea să fie cuprinse în planul de redresare din criza financiară.
Legea menționează și unele excepții, în sensul că prevederile nu se aplică UAT-urilor care intră în criză financiară sau insolvență potrivit unei Legi speciale a Finanțelor Publice.
Primarul din Giurgiu, de la „ne execută pe praful de pe tobă” la eșalonarea datoriei
Chiar dacă nu îndeplinește criteriile de criză financiară și de insolvență descrise mai sus, în condițiile unui buget de venituri totale de aproape 90 de milioane de euro (din care datoria către ANAF reprezintă circa 5%), faptul că Fiscul execută silit o primărie de reședință de județ este un lucru cel puțin neobișnuit.
De altfel, cheltuielile totale ale Primăriei depășesc veniturile totale chiar cu aproximativ 5 milioane de euro, cât reprezintă suma totală datorată ANAF.
După mediatizarea informației privind riscul de executare silită, primarul Adrian Anghelescu (PNL) a tratat-o în răspăr. „Orașul e în faliment de mult! Primăria este executată de către ANAF. Executat am mai fost și voi mai fi. ANAF mă execută pe praful de pe tobă. Pe o clădire a primăriei sau pe niște terenuri pe care nu le pot vinde niciodată sau concesiona”, a spus el, inițial, citat de Digi24.
Preciza că doar ajutorul Guvernului va putea îmbunătăți situația.
Aflat la al doilea mandat de primar, a mai declarat, tot atunci, că datoriile ar fi fost cauzate de fosta administrație PSD, ai cărei politicieni ar fi cerut posturi avantajoase în schimbul unei coaliții la nivel local, a sugerat el.
Consilieri locali și alți reprezentanți PSD au dezminițit însă acuzațiile, arătând cu degetul spre primar. Deputatul PSD de Giurgiu Matei Mina l-a acuzat pe edil chiar de „fraudarea” celor peste 5 milioane de euro imputate de ANAF.
La câteva zile distanță, primarul Anghelescu – pe care Europa Liberă a încercat să îl contacteze, cu insistență, fără succes – a îndulcit tonul.
A declarat că speranțele pentru ajutor guvernamental sunt reduse, întrucât rectificarea bugetară de la nivel național ar urma să fie una negativă – adică se vor tăia fonduri, nu se vor repartiza bani în plus.
A spus într-o conferință de presă și că a vorbit încă din 2021 despre problemele financiare ale municipiului și că Primăria reușește să își asigure cheltuielile necesare funcționării, la fel ca multe altele din țară, a adăugat el, doar până în luna august a fiecărui an.
Pentru 2025, Primăria a bugetat cheltuieli de funcționare de aproape 40 de milioane de euro, cei mai mulți bani fiind necesari pentru salarii, bunuri materiale și serviciile de asistență socială. Veniturile din sec
„Totul s-a inflamat de la o adresă a ANAF Giurgiu care ne cere sume asiguratorii constituite din activele Primăriei de 150% față de sumele pe care noi le datorăm pe contractele din fonduri europene, cheltuielile neeligibile, și anume, pentru 17 milioane de lei noi trebuie să venim cu terenuri și clădiri în valoare de aproximativ 27 de milioane de lei'”, a declarat el.
Menționa că din 2020 până în 2029 Primăria Giurgiu nu a mai putut / nu mai poate să facă investiții, tocmai din cauza datoriilor și a altor arierate și că multiplele crize politice, financiare, economice, liberalizarea prețurilor la energie, majorarea prețurilor la materialele de construcții au agravat problemele.
A anunțat și că „o să fac o eșalonare în acest sens, voi returna banii statului.” Europa Liberă a solicitat lămuriri de la Agenția Finanțelor Giurgiu, mai exact dacă ANAF a mai pus sau nu sechestru pe vreun bun și dacă s-a convenit o eșalonare a datoriei.
Reprezentanții instituției ne-au transmis că ne vor furniza un răspuns în zilele următoare.
Consilierul local Emil Vucă (PSD) ne-a declarat că primăria a cerut într-adevăr eșalonarea datoriei și că deocamdată nu ar fi fost pus sechestru pe o clădire a instituției. „Până la plata datoriei, o formă de garantare cu imobile tot va exista, probabil”, a adugat el.
Avocatul Gabriel Biriș, specializat în fiscalitate, spune că procentul de 150% raportat la soldul efectiv al datoriei – menționat de ANAF în documentul Primăriei Giurgiu – indică posibilitatea eșalonării. Eșalonarea se întinde, de regulă, pe o perioadă de cinci ani.
Eșalonarea vine într-adevăr la pachet cu punerea de garanții pe anumite bunuri, care nu pot fi vândute în acest interval, a explicat el.
În cazul firmelor, a explicat el, atunci când ANAF declanșează procedura executării, prima măsură este blocarea conturilor firmei respective și impunerea unui sechestru asigurator. Dar „în cazul unei Primării, blocarea conturilor poate duce la blocarea activității, lucru care cel mai probabil se încearcă a fi evitat”, a adăugat.
Și alte municipii și alte localități, cu probleme de buget
Situația de la Giurgiu este departe de a fi singulară – ea se regăsește chiar și în cazul unor municipii.
În municipiul Moreni, din județul Dâmbovița, banii din bugetul local mai ajung pentru plata salariilor angajaților încă o lună, spune pentru Europa Liberă primarul Gabriel Purcaru (PSD).
Bugetul aprobat este de cira 2,2 milioane de euro (11 milioane de lei), cu peste un milion de euro mai mic decât necesarul de circa 3,4 milioane de euro al Primăriei, explică edilul.
Este la primul mandat și nu răspunde astfel de tot istoricul problemelor, subliniază el:
„Ideea este că sunt și foarte multe datorii neplătite (de către firme și persoane fizice, n.r.). Dacă am încasa la zi tot ce înseamnă taxe, impozite, amenzi și sume legate de insolvențe, nu am mai avea această problemă, sau nu o problemă așa mare”, susține el.
Este optimist că lucrurile se vor rezolva, fie și printr-un sprijin de la Guvern.
Prim-vicepreședintele Asociației Orașelor din România, Nicolae Moldovan (PSD), primar în Beclean, spune că multe orașe au probleme în a-și asigura cheltuielile, dar nu neapărat din cauza proiectelor cu bani UE, cum reclamă primarul din Giurgiu.
„Am reușit, de anul trecut, împreună cu autoritățile centrale să deschidem un soi de linie de creditare pentru co-finanțările proiectelor cu bani UE. Primăriile pot aplica până în octombrie și astfel aceste sume nu ar mai trebui să le împovăreze, le pot returna în timp”, explică el.
Pe de altă parte, preșdintele Asociației Comunelor, Emil Drăghici, susține că reforma anunțată de Guvern trebuie să țină cont de dificultățile reale ale primăriilor, mici dar nu numai, și să nu le agraveze situațiile financiare.
Repartizarea sumelor distribuite de la nivel central - pentru echilibrarea bugetelor locale - în funcție de nivelul taxelor și impozitelor încasate de fiecare Primărie din țară, așa cum intenționează Guvernul, este cel puțin discutabilă, consideră el.
„Toată majorarea (de taxe și impozite, n.r.) de pe umerii contribuabililor e făcută ca să nu se mai dea bani de la centru. Așa ceva nu am mai întâlnit în istoria României, și știu legislația cap-coadă de la 1958 încoace”, conchide el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
