Printre măsurile propuse de Ministerul Dezvoltării se numără evaluarea anuală a funcționarilor publici, concedierea angajaților de la cabinetele viceprimarilor din localitățile sub 10.000 de locuitori, reducerea numărului de consilieri sau reducerea cu 20% a personalului din instituțiile prefecturii.
Peste 6.000 de posturi de la cabinetele demnitarilor din administrația centrală și locală ar urma sa fie desființate.
Asta ar însemna, potrivit notei de fundamentare a proiectului, „o reducere estimată a cheltuielilor salariale pe ultimele 4 luni ale anului 2025 de 193.920.000 lei și o economie anuală de 581.760.000 lei.”
„Reforma administrativă prevede măsuri pentru colectarea taxelor și impozitelor în vederea asigurării echității sociale și a sustenabilității financiare a administrațiilor publice locale, eficientizarea autorităților, o disciplină financiară mai bună și măsuri care sporesc procesul de descentralizare”, spune Ministerul Dezvoltării, într-un comunicat de presă.
Proiectul propune două direcții majore de reformă: modernizarea gestionării resurselor umane în administrația publică și creșterea capacității financiare și operaționale administrației locale.
Reforma evaluării și mobilității funcționarilor publici
Proiectul de reformă își propune să îmbunătățească activitatea funcționarilor publici prin evaluări periodică, după criterii clare de performanță.
Este vorba de:
- Evaluare anuală bazată pe competențe: Funcționarii publici, inclusiv înalții funcționari, vor fi evaluați anual (între 1 ianuarie și 31 martie) pentru activitatea din anul precedent, pe baza competențelor generale și specifice din fișa postului. Evaluarea include raportul de activitate, referatul de evaluare și obiectivele stabilite, cu scopul de a identifica nevoile de formare profesională.
- Mobilitate prin rotație: Se introduce un sistem de rotație obligatorie sau voluntară pentru funcționarii cu funcții de conducere și înalții funcționari.
Creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale
Pe de altă parte, proiectul de reformă prevede mai multe măsuri prin care să se reducă cheltuielile de funcționare a administrației.
- Optimizarea resurselor umane:
- Viceprimarii din localitățile cu sub 10.000 de locuitori nu vor mai avea cabinete proprii, adică nu vor mai beneficia de personal auxiliar plătit din fonduri publice.
- Numărul posturilor în instituțiile prefectului se reduce cu 20% până la 31 decembrie 2025.
- Se reduce cu unu numărul de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei localități.
- Simplificarea descentralizării: Transferul competențelor către autoritățile locale va fi fundamentat printr-o lege, eliminând cerințele birocrația, - de exemplu, analizele de impact detaliate - de care e nevoie conform legii actuale. Posturile transferate vor fi menținute temporar fără a afecta plafonul cheltuielilor de personal, până la 31 decembrie a anului următor.
- Eficientizarea gestionării bunurilor publice: Atestarea inventarului bunurilor publice va necesita intabularea în cartea funciară, iar procedura va fi simplificată prin reducerea termenelor. Trecerea bunurilor din domeniul public al statului către unitățile administrativ-teritoriale ar urma să fie ușurată, cu avize consultative emise în 30 de zile.
În iunie 2025, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a propus desființarea completă a funcției de viceprimar în localitățile cu sub 1.500 de locuitori, ceea ce ar afecta aproximativ 400 de posturi.
Această propunere nu face parte din propunerile publicate de Ministerul Dezvoltării.
Potrivit documentelor de justificare a măsurilor, reformele propuse oferă soluții pentru mai multe probleme care afectează funcționarea administrației în prezent:
- Lipsa evaluărilor obiective și stagnarea profesională: Actualul sistem de evaluare a funcționarilor publici este adesea subiectiv, lipsit de indicatori clari, ceea ce duce la ineficiență și demotivare. Rotația răspunde stagnării prin redistribuirea funcționarilor în roluri potrivite competențelor lor.
- Birocrația excesivă în descentralizare: Procedurile greoaie, precum analizele de impact și strategiile sectoriale, întârzie transferul competențelor către autoritățile locale, consumând resurse inutile. Lipsa protecției posturilor transferate riscă disfuncționalități în servicii.
- Ineficiența gestionării bunurilor publice: Procedurile actuale de atestare a inventarului bunurilor publice implică verificări redundante, iar lipsa intabulării creează incertitudini juridice.
- Cheltuieli publice excesive: Structurile administrative supradimensionate, precum cabinetele subsecretarilor de stat sau posturile din prefecturi, contribuie la deficitul bugetar. Gestionarea locală a asistenților personali este ineficientă, necesitând centralizare.
- Presiunea bugetară: România trebuie să reducă deficitul bugetar de la 7,9% din PIB în 2024 la sub 3% în 2031. Cheltuielile publice trebuie să scadă de la 41,9% la 35,9% din PIB, ceea ce impune măsuri de consolidare fiscală.
Măsurile puse în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării ar urma să facă parte din pachetul doi al măsurilor adoptate de guvern prin angajarea răspunderii.
Pachetul de măsuri ar urma să fie propus spre adoptare în cursul lunii august.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
