Ce știm până acum despre demersul Guvernului:
• joi după amiază a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii și pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență referitor la plafornarea sporurilor mai multor categorii de angajați publici;
• sindicatele spun că proiectul a fost lansat pe repede înainte și că, dacă ar fi discutat în ședința de guvern de vineri, nu ar respecta regulile privind dezbaterea publică. Mai mulți angajați ai Guvernului, care ar fi afectați de măsură, protestează vineri dimineață. Polițiștii sunt și ei nemulțumiți;
• tăierea sporului pentru condiții vătămătoare e una dintre primele măsuri de reducere a cheltuielilor care afectează aparatul bugetar. Mai multe categorii de funcționari publici, printre care și magistrați și polițiști– dar și angajați de la Guvern sau Curtea de Conturi – vor fi afectați. Sporul este în prezent de 15% din salariu, însă plafonat la maximum 1.500 de lei lunar. Guvernul vrea plafonarea sa la 300 de lei lunar;
• Guvernul a pus pe ordinea de zi proiectul, însă în primă lectură. Surse guvernamentale au transmis, în timpul ședinței, că adoptarea proiectului a fost amânată.
Actualizare, ora 14:40
„Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice”, aflat pe ordinea de zi în primă lectură în ședința de Guvern de vineri, a fost amânat, transmit HotNews și Digi24, care citează surse guvernamentale.
Proiectul nu ar avea toate avizele necesere, lipsesc cel de la Consiliul Economic și Social și de la Ministerul Justiției, motiv pentru care va fi discutat într-o ședință viitoare.
Actualizare, ora 14:30 Urgențele Guvernului: scăderea deficitului și fondurile europene
Premierul Ilie Bolojan a spus în deschiderea ședinței de guvern că executivul are două urgențe majore: deficitul bugetar și accesarea fondurilor europene.
„Urmează să discutăm în fiecare ședință de guvern din perioada imediat următor despre adoptarea unor măsuri care să atace aceste două urgențe”, a spus premierul.
Premierul Bolojan a mai spus că o prioritate în următoarele două săptămâni este restructurarea companiilor de stat.
„Într-una din ședințele viitoare vom aproba și bugetele de cheltuieli ale companiilor din subordinea ministerelor în așa fel încât acestea să includă indicatori de performanță și criterii de eficiență clare pentru ca și în această zonă să avem rezultate”, a mai spus Ilie Bolojan la începutul ședinței de Guvern.
Actualizare, ora 14:10 Guvernul a făcut publică ordinea de zi a ședinței de vineri.
Proiectul privind sporurile pentru condiții vătămătoare este inclus pe ordinea de zi, însă în primă lectură. Asta înseamnă că el va fi analizat de membrii Executivului, însă cel mai probabil nu va fi adoptat astăzi.
Actualizare, ora 13:45
Și Confederația Națională Sindicală Cartel Alfa, care reprezintă interesele a 600.000 de angajați, critică proiectul prin care Guvernul vrea să plafoneze sportul pentru condiții vătămătoare acordat unor funcționari publici.
Cartel Alfa spune, într-un comunicat de presă remis News.ro că reducerea sporurilor pentru condiţii de muncă ignoră orice analiză reală a condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea lucrătorii și „dovedeşte dezinteresul profund al decidenţilor politici faţă de munca şi sănătatea celor pe care ar trebui să îi protejeze.”
„Reamintim că sporurile pentru condiţii vătămătoare şi periculoase se oferă lucrătorilor în cadrul instituţiilor unde condiţiile de muncă nu pot fi normalizate de către angajatori. Condiţiile de muncă pentru aprobarea sporurilor sunt decise în baza unei analize obiective a autorităţilor competente, conform unei metodologii clare, întocmite în buletine de constatare. Dacă vor tăia sporurile, Ministerul Muncii îşi arată dezinteresul faţă de orice normă de sănătate şi securitate în muncă”, subliniază Cartel Alfa.
Actualizare ora 13:30
Angajații mai multor structuri din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală protestează vineri față de intenția Guvernului de a plafona sporul pentru condiții vătămătoare, transmite Profit.ro.
Potrivit sursei citate – care publică și o serie de fotografii – printre cei care protestează se numără angajați ai Direcţiei Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, ai Trezoreriei sau ai Vămii.
Până la această oră, Guvernul nu a publicat ordinea de zi a ședinței de Guvern programată pentru ora 14:00.
Actualizare ora 11:50
Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia, care spune că reprezintă peste 73 de sindicate din muzee, biblioteci, centre culturale, teatre, radioul public și televiziunea publică, critică propunerea Guvernului de a reduce sporul de condiții vătămătoare.
Federația spune că printre cei care vor fi afectați se numără „arheologii care își riscă sănătatea pe șantiere departe de casă, în noroi, în soare arzător sau în ger”; „restauratorii care lucrează cu substanțe toxice, cancerigene, fără echipamente adecvate”; „muzeografii, cercetătorii, arhiviștii, bibliotecarii, care trăiesc din salarii la limita subzistenței”, precum și „specialiștii în meserii rare, nișate”.
„Este absolut revoltător ca Guvernul să continue să ignore adevărata problemă a bugetului public – risipa cronică, sinecurile politice, consiliile de administrație inutile, instituțiile parazite, lipsa de colectare de la «băieții deștepți» ai Economiei, – și să își descarce neputința exact pe umerii celor care muncesc, în condiții dure și nedemne, pentru un salariu de mizerie”, a transmis Federația.
Actualizare, ora 11:00
Câteva zeci de angajați ai Guvernului protestează vineri dimineață împotriva propunerii de Ordonanță de Urgență (OUG) privind tăierea sporurilor, relatează HotNews.
„Suntem surprinși că au început cu aceste măsuri, ne așteptam să adopte alte măsuri. Dacă ne uităm la auditul făcut de Curtea de Conturi pe 2017-2024, avem o o abatere în buget de 457,1 miliarde de lei. Deci managementul este unul defectuos, nu este vina noastră că bugetul are de suferit”, a spus unul dintre protestatari, Noni-Emil Iordache, liderul Sindicatului angajatilor din Guvern.
Actualizare 27 iunie, ora. 10:33
Blocul Național Sindical a solicitat pe 27 iunie amânarea discutării proiectului de Ordonanță de Urgență privind personalul plătit din fonduri publice, pentru că nu ar fi fost respectate prevederile legale privind transparența decizională.
„Este inadmisibil ca un astfel de proiect de OUG să ne fie transmis ieri, 26 iunie, la ora 14:00, iar astăzi, în mai puțin de 24 de ore, să ni se ceară să avem un punct de vedere pentru avizarea lui”, arată un comunicat BNS transmis Europei Libere.
Blocul sindical mai transmite că, în condițiile în care guvernul a refuzat amânarea discutării proiectului, reprezentanții sindicatelor au părăsit ședința Comisiei de Dialog Social de la Ministerul Muncii din dimineața zilei de vineri.
„Blocul Național Sindical a înștiințat deja Comisia Europeană despre iminența adoptarea a acestei OUG care riscă să comită abuzuri. De asemenea, a fost informată inclusiv conducerea Confederației Europene a Sindicatelor pe acest subiect”, mai arată comunicatul.
Articol inițial
Proiectul modifică Legea 153/2017 privind salarizarea în sectorul public și a fost pus de Ministerul Muncii în transparență decizională.
Astfel, cuantumul sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare ar putea fi plafonat până la cel mult 300 de lei brut lunar, aproximativ 172 de lei net, pentru toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, arată proiectul de OUG.
„În raport cu condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor în cuantum de până la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare”, se arată în document.
Proiectul mai prevede că salariații din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare, care prestează munci grele, periculoase sau vătămătoare au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă suplimentar, cu o durată cuprinsă între 1-3 zile lucrătoare.
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat pe anul 2025 este estimat la 1,345 miliarde lei, respectiv reducerea cheltuielilor la bugetul de stat cu 1,047 miliarde lei și la bugetele locale cu 298 milioane lei.
Europol: Guvernul nu mai aplică principiile enunțate înainte de a-și primi mandatele – eliminarea sinecurilor, reducerea bugetelor pentru partide, veniturile exagerate ale clientelei politice
Ministerul Muncii a convocat pentru vineri Comisia de dialog pentru discuții despre proiectul care modifică Legea salarizării nr. 153/2017.
Măsura este „total nejustificată”, spune sindicatul Europol, pentru că de ea vor fi vizați tocmai angajații care se expun riscurilor vătămătoare.
„Și nu vorbim despre riscuri precum durerile dorsale, expunerea la plictiseală sau durerile oculare de la privitul TikTok-ului. Vorbim despre riscurile efective ale celor care lucrează în temperaturi extreme, inhalare și expunere la substanțe toxice, expunere la bacterii, viruși.”
Sindicatul critică și reducerea zilelor de concediu special pentru recuperarea și refacerea capacității de muncă.
„Bolojan propune limitarea concediului suplimentar de odihnă pentru salariații care își desfășoară activitatea în condiții periculoase și vătămătoare la doar 1–3 zile pe an. Această măsură echivalează cu eliminarea oricărei forme de compensare sau de ameliorare a riscurilor la care acești angajați sunt expuși zilnic prin natura muncii lor”, arată sindicatul.
Sindicaliștii spun că guvernul și-a abandonat astfel „principiile enunțate frumos înainte de a-și primi mandatele – acele principii care vorbeau despre eliminarea sinecurilor, reducerea bugetelor pentru partide, măsuri punctuale pentru veniturile exagerate ale clientelei politice care ocupă funcții publice. Nimic din aceste promisiuni nu va mai fi onorat. Sacrificații de serviciu vor fi tot cei cu veniturile cele mai mici, care sunt, de fapt, și cei care țin în viață aparatul bugetar.”
De la cine s-ar tăia banii
Conform proiectului de OUG, sporul pentru condiții vătămătoare va fi plafonat pentru angajații din învățământ, pentru cei din domeniul sanitar, în cazurile în care acordarea acestui spor nu este explicit menționată pentru categorii specifice, cum ar fi cei care lucrează în mediu cu surse de radiații sau în spitalele cu specific neuropsihiatric.
De diminuare vor fi afectați și angajații din cultură, membrii corpului diplomatic și consular, personalul din justiție, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil, personalul încadrat în autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, angajații din administrație, salariații de la Consiliul Concurenței și ai Curții de Conturi.
Aceștia primeau până acum un spor de până la 15% din salariul de bază, fără să poată depăși 1.500 de lei lunar.
Premierul Ilie Bolojan a acceptat funcția de prim ministru al coaliției PSD-PNL-USR-UDMR și minorități cu condiția reducerii deficitului bugetar al României, care a crescut la 9,3% în 2024, de la 6,6% în 2023.
Creşterea faţă de estimarea iniţială de 8,7% a contribuit la majorarea datoriei publice generale la 54,8% din PIB anul trecut, de la 48,9% în 2023.
Deficitul bugetar înregistrat în primele patru luni din 2025 (4M25) a fost de 56 miliarde RON (2,95% din PIB-ul prognozat pentru 2025), un nivel similar cu cel din aceeaşi perioadă a anului 2024, când s-a situat la 57 miliarde RON.
Comisia Europeană estimează un deficit de 8,6% din PIB pentru 2025 în scenariul în care nu se adoptă politici noi.
Deşi guvernul anterior a adoptat spre sfârşitul anului trecut câteva măsuri fiscale, inclusiv îngheţarea salariilor şi pensiilor, rezultatul fiscal mai slab decât cel anticipat pentru 2024 impune un efort de ajustare mai mare decât cel planificat prin programul pe termen mediu pentru a atinge ţinta de deficit de 7,5%.
Comisia Europeană nu a impus sancţiuni financiare României în Pachetul de Primăvară, publicat pe 4 iunie, în ciuda deficitului ridicat din 2024, dar pentru a nu pierde accesul la fondurile europene România este obligată să reducă deficitul.
Miniștrii UE ai economiei și finanțelor au luat notă în 20 iunie de recomandarea Comisiei Europene de a-i acorda României un termen extins până în 15 octombrie pentru a prezenta măsurile cerute.
Ei au lansat totuși procedura de deficit excesiv, ceea ce impune corecții necesare pentru reducerea la 3% a deficitului bugetar până în 2030, așa cum prevăd Regulile pactului de stabilitate euro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
