Zeci de jurnaliști ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia, din 2022. Pe lângă riscul de a-și pierde viața, tortură și resurse tot mai puține, reporterii se confruntă cu pericole tot mai mari și epuizare emoțională pentru a putea păstra adevărul în viață.
Vira Girici a lucrat ca producător pentru serviciul ucrainean al RFE/RL până pe 28 aprilie 2022, când o rachetă rusească i-a lovit casa din Kiev. Jurnalista a murit pe loc.
Ea este unul dintre zecile de jurnaliști uciși în Ucraina de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă, în februarie 2022.
Ucraina a suferit zeci de mii de victime civile în ultimii trei ani de lupte.
Printre acestea, cel puțin 117 membri ai mass-media și-au pierdut viața în timpul atacurilor continue ale Moscovei asupra țării, potrivit Federației Internaționale a Jurnaliștilor (IFJ).
Unul dintre aceștia a fost Victoria Roșcina, fost jurnalist freelancer pentru serviciul ucrainean al RFE/RL, care a murit în 2024, în captivitate rusă. Conform rapoartelor, atunci când trupul tinerei de 27 de ani a fost returnat Ucrainei în acest an, prezenta numeroase semne de tortură și îi lipseau organele interne.
Alți jurnaliști au fost victime ale atacurilor și violențelor în timpul conflictului.
Potrivit Institutului de informare în masă (IMI), o organizație neguvernamentală cu sediul la Kiev menită să protejeze drepturile jurnaliștilor, Moscova a comis aproximativ 830 de infracțiuni împotriva jurnaliștilor și organizațiilor media din Ucraina.
Cifrele se adaugă celor cel puțin 30 de lucrători media ucraineni care sunt în prezent în custodia Rusiei.
Mulți jurnaliști se confruntă cu riscuri serioase atunci când relatează din zonele de pe linia frontului.
Corespondentul RFE/RL Yevhenia Kitaiva-Rusețka filma un interviu cu un soldat ucrainean când o rachetă rusească a explodat în apropiere, rănind grav luptătorul.
Kitaiva-Rusețka a evitat la limită să fie rănită și s-a grăbit să-l ajute pe soldatul doborât. „Te agăți de orice îți amintești de la cursurile de prim ajutor și faci orice, absolut orice, pentru a rămâne în viață”, a spus ea.
Impactul emoțional
Războiul a avut, de asemenea, un impact emoțional puternic asupra celor care au fost martori la amploarea suferinței umane.
Marian Kușnir, un corespondent RFE/RL care a acoperit luptele crâncene, spune că „războiul este ca și cum ți-ai vedea casa arzând și nu poți face nimic în privința asta. După trei ani, m-am săturat de acest război, iar acum nu mai vreau să îl filmez”.
Supraviețuirea financiară este, de asemenea, o provocare serioasă pentru presa ucraineană pe timp de război.
Rusia a bombardat turnuri de televiziune, a lansat atacuri cibernetice și a distrus infrastructura media și clădirile de birouri.
Potrivit IMI, acest lucru a contribuit la închiderea a 332 de instituții media începând din februarie 2022, făcând și mai dificil pentru jurnaliștii din Ucraina să furnizeze informații cruciale despre război.
Alte organizații media au fost nevoite să aleagă între supraviețuirea financiară și independența editorială. Din 2022, multe instituții media ucrainene s-au bazat din ce în ce mai mult pe finanțări nerambursabile pentru a se menține pe linia de plutire, deoarece subvențiile și sursele tradiționale de venituri s-au diminuat.
Cu toate acestea, în ciuda acestor obstacole copleșitoare, jurnaliștii ucraineni precum Marian Kușnir continuă să dea dovadă de rezistență, dar mulți spun, de asemenea, că sunt epuizați fizic și emoțional.
„Înainte de invazia la scară largă, am crezut că întreaga mea viață va fi dedicată acoperirii războiului”, spune Kușnir. „În aceste zile, nu vreau să mă gândesc la asta. Nu vreau să vorbesc despre asta. Dar acum nu mai putem tăcea”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
