Actualizare 30 octombrie, ora 10:50 - Oana Gheorghiu a depus jurământul, joi, pentru postul de vicepremier, la o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni. De la eveniment a lipsit preşedintele Camerei Deputaţilor și președinte intermiar al PSD, Sorin Grindeanu, care a contestat numirea lui Gheorghiu în această funcţie. La eveniment au partricipat premierul Ilie Bolojan şi consilierii prezidenţiali, printre care Ludovic Orban şi Marius Lazurca.
Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu spune că, în calitate de vicepremier, va avea rolul de a deschide Guvernul „către societate, spre consultarea companiilor a societății civile și a cetățenilor, pentru a fundamenta reformele și măsurile pe nevoile reale din societate și pentru a le construi împreună, cu încredere”.
Oana Gheorghiu îl înlocuieşte în funcţia de vicepremier de pe Dragoş Anastasiu.
Actualizare 29 octombrie, ora 18:30 - Președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire în funcția de membru al Guvernului a doamnei Oana Clara Gheorghiu, viceprim-ministru.
Decretul a fost trimis în această după-amiază la Monitorul Oficial și va fi publicat joi, 30 octombrie.
Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcție va avea loc joi, la ora 10:00, la Palatul Cotroceni.
Actualizare 29 octombrie, ora 11:00- Oana Gheorghiu spune că declarațiile de pe pagina personală de Facebook de dinainte de preluarea funcției de vicepremier nu angajează în niciun fel statul român sau Guvernul României.
„Toate comentariile și postările mele au reprezentat opiniile personale ale unui cetățean român, membru al societății civile, care s-a exprimat pe contul său de social media, în anumite situații, în virtutea dreptului său la liberă exprimare”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.
Oana Gheorghiu justifică criticile la adresa președintelui și vicepreședintelui SUA, după întâlnirea din februarie cu președintele ucrainean, când discuțiile au derapat, prin „contextul emoțional foarte încărcat”, care ar fi avut „un impact direct asupra modului în care a fost formulată”.
„Desigur, privind înapoi, nu aș mai scrie în aceiași termeni, chiar și fără să fiu numită într-o funcție publică”, spune Oana Gheorghiu care adaugă că are un „respect profund” și recunoștință față de SUA și pentru contribuția pe care au avut-o la securitatea României.
„Dacă voi fi numită în funcția de vicepremier, voi susține și voi reprezenta cu loialitate poziția Guvernului României în relația cu SUA și cu Administrația Trump”, afirmă Oana Gheorghiu.
Actualizare 29 octombrie, ora 07:35 - Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, îi cere premierului Ilie Bolojan să retragă nominalizarea Oanei Gheorghiu pentru funcţia de vicepremier, pentru a evita „un dezastru diplomatic”.
„Pentru a evita să compromitem relaţia cu Statele Unite ale Americii şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, prim-ministrul Ilie Bolojan trebuie să-şi retragă imediat propunerea înaintată președintelui Nicuşor Dan prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier în Guvernul României”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.
În luna februarie, după disputa din Biroul Oval dintre preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Donald Trump şi vicepreşedintele american J.D.Vance, Oana Gheorghiu i-a criticat pe oficialii americani, potrivit News.ro.
„Într-un Guvern deja plin de voci anti-americane şi critice la adresa Administraţiei Trump, cu ce ajută şi credibilizează demersurile României pe teme importante în raport cu aliatul transatlantic astfel de numiri? Reamintesc Visa Waiver, un pas atât de aşteptat de toţi românii!”, a mai transmis liderul PSD.
Reacția președintelui interimar PSD vine după ce premierul Ilie Bolojan a trimis marţi Administraţiei Prezidenţiale propunerea pentru ocuparea postului vacant de viceprim-ministru, în persoana Oanei Gheorghiu, co-fondatoare şi co-preşedintă a Asociaţiei Dăruieşte Viaţă.
Postul de vicepremier a fost ocupat iniţial de Dragoş Anastasiu, care a demisionat în luna iulie, în urma unui scandal legat de oferirea de mită unor funcţionari ANAF. Ulterior, postul a fost ocupat, interimat, de premierul Ilie Bolojan.
Cine este Oana Gheorghiu
În vârstă de 56 de ani, Oana Gheorghiu este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, promoția 1994, cu specializare în management economic.
Co-fondatoare și co-președintă (din februarie 2025, anterior vicepreședintă) a Asociației Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu este implicată de mai bine de un deceniu în dezvoltarea unor proiecte de infrastructură medicală și în campanii de advocacy care au schimbat modul în care societatea privește responsabilitatea statului în sănătate.
A coordonat atragerea a peste 100 de milioane de euro prin donații și sponsorizări private, alături de peste 500.000 de donatori și 10.000 de companii.
Cea mai importantă realizare este Spitalul pentru Copii cu cancer și alte boli grave, construit de la zero la Marie Curie (12.000 mp, 9 etaje, peste 140 de paturi), primul proiect de acest tip în România.
„Experiența Oanei Gheorghiu în proiecte care au produs schimbări fundamentale în societatea românească este pusă acum în slujba unor proiecte și mai largi de reformare a României, într-o perioadă în care țara noastră are nevoie de toate energiile pentru a pune bazele unui stat care să funcționeze mult mai bine în beneficiul cetățenilor”, spune comunicatul Guvernului.
De ce a demisionat Dragoș Anastasiu
Dragoș Anastasiu a demisionat pe 27 iulie din funcția de vicepremier onorific după scandalul mitei pe care ar fi dat-o reprezentanților ANAF timp de opt ani.
În conferința de presă în care și-a anunțat demisia, Anastasiu a explicat contextul în care a dat mită și care este relația mediului de afaceri cu statul.
„Mi-e clar că nu mai pot ajuta”, a afirmat Anastasiu, „pentru că, indiferent ce aș face, va continua procesul de denigrare bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. I-am spus că voi face mai mult rău premierului”, a spus Anastasiu după dezvăluirile făcute de presă legate de mita pe care companiile sale ar fi plătit-o unei inspectoare ANAF, Angela Burlacu, timp de opt ani, între 2009 și 2017.
O anchetă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din 2018 a stabilit că firmele controlate de Anastasiu au plătit lunar aproximativ 2.000 de euro, prin contracte fictive, pentru a evita orice probleme la controalele fiscale, o situație descrisă de vicepremier atât ca un șantaj, cât și ca o formă de protecție a afacerilor sale.
Dosarul a ajuns în justiție și s-a încheiat cu condamnarea definitivă a Angelei Burlacu la cinci ani și două luni de închisoare pentru luare de mită.
Anastasiu a recunoscut în fața instanței și în fața procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) că a semnat un contract fictiv cu o firmă indicată de inspectoarea Fiscului (ANAF), pentru a masca aceste plăți de mită.
El a explicat că a fost forțat să accepte plata mitei de teamă că refuzul ar fi condus la deschiderea unui dosar penal care ar fi dus la insolvența firmei și la concedierea angajaților:
„La momentul respectiv, perspectiva declanșării unei anchete penale și a prelungirii controalelor îl duceau la ideea declanșării insolvenței și a concedierii personalului, ceea ce însemna închiderea firmei și afectarea a peste 20.000 de călători care aveau serviciile plătite,” conform motivării Curții de Apel București, citată de Hotnews.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
