Președintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Bâlici, spune la Interviurile one2one că Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei, document de planificare teritorială, aprobat încă din 2000, s-a blocat, deși el ar fi trebuit să se aplice deja.
PUG–ul este regulamentul care stabilește direcțiile de dezvoltare pe termen mediu și lung a oricărui oraș și limitele stabilite pentru construcții, inclusiv locuințe și clădiri industriale, spații verzi și transport.
Fost manager al Institutului Național al Patrimoniului din România, Ștefan Bâlici spune că pe de o parte, una dintre companiile care fac parte din consorțiul care a conceput și scris PUG-ul a intrat în faliment.
Pe de altă parte, comunicarea între acest consorțiu, condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, și actuala administrație a Primăriei Generale este deficitară, adaugă arhitectul.
Președintele Ordinului Arhitecților din România atrage atenția că viitorul primar trebuie să se ocupe de probleme grave ale Capitalei: efectele încălzirii globale în condițiile în care jumătate din suprafața orașului e acoperită de betoane, spațiile verzi sunt cele mai mici pe cap de locuitor din Uniunea Europeană (sub 10 metri pătrați/locuitor), peste două mii de clădiri sunt încadrate în diferite grade de risc seismic și așteaptă consolidarea, lipsesc spații esențiale pentru societate, de cultură și recreere.
Duminică, pe 7 decembrie, în București sunt alegeri pentru Primarul General – fotoliul acestuia a rămas gol după alegerile din mai, când fostul edil, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României. De la învestirea acestuia în funcție, primar interimar al Capitalei a fost Stelian Bujduveanu, fost viceprimar.
Cele mai importante declarații
Despre amânarea adoptării PUG – ului în București: „Orașul trebuie să se dezvolte și fără niște reglementări clare ajungem în situația asta în care fie în anumite zone, dezvoltarea se produce haotic, în alte zone însă e complet blocată. Și nici asta nu e bine, din contră, produce daune în relația asta între investitori, administrație și noi, cetățenii.”
Despre felul în care se construiește în București: „E o o incoerență generală. Ideea asta a planurilor urbanistice generale pe sectoare e o idee defectă. Nu se poate reglementa orașul așa, pe felii, fiecare are legea proprie, e imposibil.”
Despre montarea de borduri: „Dacă am o nevoie într-adevăr de creștere a calității spațiului public, asta nu trebuie să însemne veșnicele pavele de beton sau dale din piatră prost făcute pentru că-s prea subțiri și din punct de vedere tehnic este evident că vor crăpa și se vor desprinde. Acum, e mare campanie de reparare a trotuarelor pe bulevardele principale din București cu aceeași soluție tehnică greșită, vor rezista tot atât de mult cât a rezista și soluția inițială. Adică câteva luni.”
Despre reducerea spațiilor verzi din București: „Primul pas trebuie să fie desigilarea spațiilor (n.r. de beton) și permeabilizarea suprafețelor. În primul rând ca apa în caz de ploi torențiale, să nu fie canalizată și dusă mai departe și să genereze inundații, ci să fie absorbită, să crească vegetație, să fie generat oxigen, să fie purificat aerul, să scadă temperatura, că dacă am asfalt, vara ajunge la 80°.”
Blocarea Planului urbanistic general al Bucureștiului ține capitala pe loc
Președintele Ordinului Arhitecților din România, conferentiar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Ștefan Bâlici, spune la Interviurile one2one că în Capitală, în ceea ce privește construirea, „autoritatea s-a retras. De fapt, nu a existat”.
Arhitectul se referă la construcții, inclusiv cartiere de blocuri nou apărute, care nu respectă obligațiile de a avea căi de acces suficient de largi, spații între clădiri, spații verzi, parcări suficiente.
Proiectul Planului Urbanistic General ar fi trebuit să fie adoptat deja.
În 2020, când a devenit primar general prima dată, Nicușor Dan a cerut actualizarea PUG -ului elaborat în anul 2000.
În toamna anului 2024, după ce a câștigat al doilea mandat de primar, Nicușor Dan spunea la Interviurie one2one că, prin noul PUG, dezvoltatorii de locuințe vor fi obligați ca mai întâi să facă drumuri, utilități, școli, grădinițe etc. și apoi blocurile. „Nu o să mai permitem să se construiască în câmp, după care, oamenii care cumpără vin și cer”, explica Nicușor Dan.
Un consorțiu de companii condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București din care mai fac parte, potrivit G4Media, firmele Arnaiz Arquitectos (Spania), Synergetics Corporation, Intergraph Computer Services și Compania de Consultanță și Asistență Tehnică, a avansat o primă versiune tehnică a PUG către Primăria Generală în prima parte a acestui an.
Însă între cele două părți au apărut neînțelegeri, care au dus la blocaj.
„Știu că unul dintre partenerii consorțiului a intrat în faliment, ceea ce e o problemă pur și simplu juridică, care trebuie cumva rezolvată”, explică la one2one Ștefan Bâlici. „Dar, înainte de situația asta, știu că foarte mult timp a existat cumva un blocaj în comunicarea între echipa de elaborare PUG -ului și Primăria Capitalei”.
În ceea ce privește propunerea unora dintre candidații la alegerile de duminică pentru Primăria Generală, de unire a Capitalei cu județul Ilfov și desființarea sectoarelor, arhitectul Ștefan Bâlici este de părere că ea ar fi necesară.
„Bucureștiul are nevoie de coerență administrativă, iar continuarea, pe modelul actual, cu șase primării care au competențe mult prea extinse și care înseamnă că și le exercită diferit, fiecare în sectorul său, nu poate continua”, crede Ștefan Bâlici.
Totuși, după referendumul realizat în 2024, nepus în practică de politicieni, președintele Ordinului Arhitecților din România este sceptic privind reorganizarea Regiunii București – Ilfov.
„Faptul că la un an de zile după referendum nu s-a făcut niciun pas pentru punerea în aplicare a acelor decizii ale populației, te face să te gândești că orice altă schimbare de model, chiar dacă e justificată, nu are șanse”, spune arhitectul.
În noiembrie 2024, bucureștenii au votat la referendumul inițiat de fostul primar general, Nicușor Dan, pentru aprobarea de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti a repartizării taxelor și impozitelor de la locuitori.
Totodată, bucureștenii au votat ca primarul general al Municipiului Bucureşti să emită autorizaţiile de construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului.
Arhitectul Ștefan Bâlici susține că Bucureștiul are nevoie și de mult mai multe spații verzi în condițiile în care un locuitor beneficiază de mai puțin de 10 metri pătrați de teren cu plante, față de 26 – cât este media în Uniunea Europeană.
El contestă betonarea în continuare a Capitalei, înclusiv în centru, precum și montarea bordurilor. „Trotuarul nu e doar un spațiu pe care mă duc din punctul A în punctul B. E un spațiu în care mă întâlnesc cu alți oameni, pot să mă opresc, pot să interacționez, pot să-mi petrec timpul", completează arhitectul. El acuză și deprofesionalizarea administrației.
Președintele Ordinului Arhitecților din România mai spune că Bucureștiul are nevoie și de noi clădiri construite inteligent. Construirea „răspunde unor nevoi și asta e cel mai important dar, în al doilea rând, este un mod de constituire în mod fizic a identității statului și națiunii. E și un mod de a arăta respectul pe care statul îl are pentru proprii cetățeni", conchide arhitectul Ștefan Bâlici.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
