Ministerul Sănătății a confirmat joi seara unui caz de lepră (boala Hansen) în România, la un salon SPA din Cluj-Napoca și alte trei persoane erau la acel moment în curs de analiză pentru aceeași suspiciune.
Toate cele patru persoane vizate sunt femei, originare din Asia, angajate ca maseuze la un salon de SPA.
Potrivit autorităților, ultimul caz confirmat de lepră în țară a fost înregistrat în 1981.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat că două dintre paciente, cu vârste de 21 și 25 de ani, care provin din Indonezia, s-au prezentat inițial la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj.
„Pe baza datelor microbiologice, unul dintre cazuri a fost confirmat astăzi, iar alte trei sunt în monitorizare clinicǎ şi epidemiologicǎ”, a transmis ministrul Sănătății într-o postare pe Facebook.
„Ministerul Sănătăţii, prin DSP, a dispus suspendarea activităţii salonului până la finalizarea anchetei epidemiologice. A fost început tratamentul specific OMS pentru leprǎ. După iniţierea tratamentului, riscul de transmitere scade până la dispariţie. (...) Riscul pentru populaţia generală rămâne scăzut, iar situaţia este gestionată cu maximă responsabilitate”, a precizat Rogobete.
Ministrul a mai spus că persoanele care au mers la SPA-ul din Cluj-Napoca nu trebuie să își facă griji și nici controale medicale suplimentare.
„(Clienți salonului n.r. ) nu trebuie să-și facă probleme și nici controale, pentru că Inspecția Sanitară de Stat și Direcția de Sănătate Publică vor face o anchetă epidemiologică extinsă, inclusiv cu clienții din ultima perioadă”, a afirmat ministrul, potrivit Agerpres.
Lepra sau boala Hansen. Cum se manifestă și cum se tratează
Lepra, cunoscută ca boala Hansen, este o infecție cronică cauzată de Mycobacterium leprae și afectează pielea, nervii periferici și mucoasa respiratorie superioară. La nivel mondial sunt raportate anual aproape 200.000 de cazuri, majoritatea în regiuni endemice din Africa, Asia și America Latină.
Simptomele inițiale includ pete depigmentate, zone cu sensibilitate scăzută, furnicături, răni nedureroase și slăbiciune musculară. Netratată, boala poate duce la afectări severe ale nervilor, tulburări de vedere și deformări.
Literatura de specialitate arată că îmbolnăvirea necesită contact apropiat și prelungit cu o persoană netratată, adică are o contagiozitate redusă. Boala nu se transmite prin contact ocazional, nici prin contact sexual, nici de la mamă la făt.
„Boala NU se transmite prin:
• strângerea mâinii,
• îmbrăţişare,
• călătorii în mijloacele de transport în comun,
• proximitate scurtă,
• folosirea spaţiilor comune”, precizează Ministerul Sănătății.
Lepra este tratabilă cu o combinație de antibiotice. Tratamentul durează între unu și doi ani.
Ministerul Sănătății a solicitat asistenţă internaţională din partea Organizației Mondiale ale Sănătății şi Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, pentru validarea protocoalelor de diagnostic şi tratament şi pentru sprijin în monitorizarea epidemiologică.
Managerul Spitalului de Boli Infecţioase, medicul Simin Aysel Florescu, a explicat pentru News.ro, cum se transmite boala şi care este răspândirea acesteia în lume la ora actuală.
Foarte multe dintre cazurile de lepră confirmate în lume provin din Asia, în jur de 130.000 din peste 170.000 de cazuri, spune medicul.
Cazurile s-au împuţinat în ultimii ani datorită tratamentelor eficiente care reduc imediat gradul de contagiozitate, iar cazurile de la Cluj-Napoca, sunt cel mai probabil o formă tuberculoidă, adică o formă uşoară de boală, în care apar leziuni unice sau foarte puţine, spune Florescu.
Pentru afecţiune există tratament – trei antibiotice eficiente care acţionează foarte repede şi care reduc gradul de contagiozitate imediat după administrare.
„Trebuie să o luăm exact aşa cum este luată în restul Europei – unde există cazuri de import la cetăţeni care sunt imigranţi sau refugiaţi din zone endemice – un caz de import care va fi tratat. (...) De obicei, transmiterea se face prin contact direct şi îndelungat, între membrii aceleiaşi familii, care trăiesc, muncesc, dorm împreună, mănâncă împreună, săptămâni, luni, ani, nu este ceva ca şi cum ar fi o gripă, în niciun caz”, a explicat medicul.
Lepra are mai multe forme de manifestare clinică, cele mai frecvente și ușoare sunt formele tuberculoide, cu leziuni cutanate, maximum 4-5, asimetrice, care apar pe extremităţi sau pe spate, pe trunchi, iar partea din interiorul leziunii de obicei este depigmentată şi cu tulburări de sensibilitate tactilă, termică şi dureroasă.
Omul în zona aceea nu mai simte aşa cum simte în restul tegumentului, nu mai are pilozitate, iar toate acestea evoluează în decurs de luni de zile, deci nu este vreo erupţie ca în rujeolă, spune medicul.
La cealaltă extremă este lepra lepromatoasă, dar nu este cazul celei diagnosticate în România, o formă extrem de gravă, care apare la pacienţi cu imunitate compromisă.
„Nu vedem aşa ceva pe continentul european, ei nici nu au cum să călătorească. Sunt forme mult mai grave cu leziuni diseminate pe toată pielea, pe tot corpul, pe faţă, peste tot, sunt nişte chestii specifice, infiltrative, nodulare, stare generală mult mai gravă, cu afectare viscerală, oculară, respiratorie, distrugere de sept nazal, cu nas în şa, facias leonin, sunt specifice, nu au cum să scape nimănui, nu poate un astfel de pacient să muncească”, spune doctorița Florescu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
