Dacă proiectul de lege va fi adoptat în forma propusă, cei peste 9,3 milioane de români care au pensii private obligatorii la Pilonul II de pensii nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, ci maxim 25% din sumă.
Restul de bani ar urma să fie plătiți lunar. Există și excepții. Dacă în cont sunt mai puțini bani decât „de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public” (15.372 de lei la sfârșitul anului trecut), atunci poți încasa banii la fel ca până acum.
Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a acuzat inițiatorii că proiectul nu ține cont de interesele oamenilor care au pensii private, ci de interesele administratorilor de fonduri de pensii, pentru că perioadele de plată ale pensiilor depășesc speranța medie de viață a pensionarilor.
***
Șeful Administrației de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, a declarat, după ședința de guvern în care proiectul de lege a fost analizat în primă lectură, că legea e necesară și trebuia adoptată în urmă cu 17 ani.
„Documentul este în primă lectură. Vom avea o consultare mai extinsă”, spune Alexandru Petrescu. „Din păcate, această legislație nu a fost promovată. Au fost câteva tentative în ultimii 17 ani, inclusiv în 2016, dar nu s-a materializat”, a precizat oficialul.
Retragerea unică și avansul de 25%
Proiectul modifică accesul la activul acumulat, restricționând retragerea unică integrală și introducând un avans.
Actualul sistem permite plata unică sau eșalonată pe maximum cinci ani. Noul proiect restricționează retragerea unică la cazuri excepționale, în cazul sumelor mici sau a unor probleme de sănătate dovedite, favorizând retragerile programate sau pensiile viagere pentru a preveni epuizarea rapidă a resurselor.
În schimb, participanții pot solicita un avans de maximum 25% din sumele acumulate, sub formă de plată unică, restul fiind utilizat pentru retrageri programate sau pensie viageră.
Condițiile exacte ale avansului vor fi stabilite prin reglementări ce ar urma să fie stabilite de Administrația de Supraveghere Financiară (ASF).
În alte țări UE, procentul maxim de retragere este similar (ex. 15% în Polonia), 25% fiind media europeană, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Referitor la procentul de 25% pentru suma forfetară, șeful ASF a spus că e un nivel aliniat cu media europeană.
„În spectrul țărilor membre OCDE, sau a țărilor membre ale Uniunii Europene, ai diferite variațiuni acestei sume forfetare.(...) În general, media este la 25%, și ăsta este un indicator de ce ne-am dus la 25%”, spune șeful ASF, Alexandru Petrescu.
La rândul ei, Ileana Horvath, directoare în ASF cu responsabilități pe pensiile private a dat exemplul Bulgariei.
„Ei au același sistem de pensii private ca și la noi și legea lor de plată prevedere o sumă forfetară de 25% și apoi rata lună până la stingerea banilor aflați în contul individual de pensii pe maxim 10 ani”, a spus Horvath.
Șeful ASF a adăugat că „nu există nicăieri în Europa fond de pensii unde să poți să-ți retragi toți banii” în mod standard, deoarece fondurile sunt concepute pentru plăți graduale, în acord cu natura lor de produs financiar pe termen lung.
Critici și propuneri suplimentare
Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a criticat proiectul susținând că nu a fost consultată în grupul de lucru și că legea ar favoriza companiile de asigurări, nu participanții, prin prelungirea perioadei de plată a pensiilor private, care depășește speranța medie de viață a românilor.
AURSF transmite că a propus în consultarea publică mai multe amendamente, dar toate respinse de ASF:
- Reducerea comisionului lunar la 0,02%-0,04% (față de 0,05%).
- Informarea să se facă prin scrisoare recomandată și/sau mijloace electronice verificate.
- Administratorii de fonduri să nu promoveze doar propriul fond, ci să menționeze și alte opțiuni și posibilitatea consultării asociațiilor de consumatori.
- Cererile de plată ale asiguraților să poată fi transmise prin asociații de consumatori, pentru sprijinirea participanților.
- Creșterea avansului de la 25% la 30%, cu posibilitatea retragerii a 100% în caz de urgență medicală sau socială, conform practicilor O.C.D.E.
- Cheltuielile pentru plata în România să fie suportate de furnizor, iar cele pentru transferurile internaționale să fie negociabile contractual.
- Reducerea perioadei minime de plată de la 10 ani la 5 ani, pentru a evita percepția negativă în contextul inflației, și permiterea transferului către alt fond fără penalități, prin asociații de consumatori.
Șeful ASF, Alexandru Petrescu, a respins acuzația că proiectul de lege servește interesele companiilor de asigurări.
„Nu avantajează administratorii de pensii private”, a spus Petrescu, care a adăugat că principiile fundamentale ale ASF sunt „bonitatea, soliditatea fondului și un tratament echitabil, egal pentru beneficiari”.
Potrivit proiectului, la îndeplinirea condițiilor de pensionare, participantului i se oferă mai multe opțiuni.
1. Prima posibilitate este retragere programată pe 10 ani.
Participanții pot opta pentru un fond de plată de tip retragere programată, care oferă plăți lunare pe 10 ani. Suma lunară este calculată în funcție de activul personal și valoarea unităților de fond la momentul plății.
Pensia lunară are o valoare fixă. Ultima plată este reziduală, iar ultima pensie plătită poate depăși această valoare dacă activul nu poate fi plătit integral în 10 ani. În cazul decesului, moștenitorii primesc o plată unică a activului rămas.
Perioada de 10 ani a fost stabilită având în vedere speranța medie de viață (76,6 ani combinat, conform Eurostat: 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați), pornind de la vârsta standard de pensionare de 65 ani.
2. A doua opțiune este pensia viageră.
Participanții pot alege un fond de plată a pensiilor viagere, care oferă plăți lunare până la sfârșitul vieții pensionarului.
Valoarea este calculată pe baza probabilităților de supraviețuire, rentabilităților estimate și comisioanelor. Pentru pensiile viagere cu perioadă fixă, un beneficiar desemnat poate primi plățile dacă membrul decedează înainte de expirarea perioadei.
Aceste opțiuni înlocuiesc actualul sistem limitat la plăți eșalonate pe maxim cinci ani.
Sistemul de pensii private din România numără peste 9 milioane de participanți și gestionează active ce reprezintă peste 10% din PIB-ul actual al țării.
Dacă faza de acumulare a fost bine reglementată, faza de plată a rămas incomplet definită, fiind limitată la plăți unice sau eșalonate pe maximum 5 ani, spun reprezentanții ASF.
Această lacună, spun inițiatorii legii, a fost evidențiată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care și România vrea să adere în 2026.
Proiectul de lege ar urma să fie evaluat în septembrie 2025 de Comitetul pentru Piețe Financiare al OCDE, introduce reglementări pentru faza de plată a pensiilor private, inclusiv posibilitatea retragerii a 25% din activul acumulat sub forma unei sume forfetare.
Sistemul de pensii private din România, implementat din 2005, este structurat pe trei piloni:
- Pilonul I (pensiile de stat)
- Pilonul II (pensii administrate privat),
- Pilonul III (pensii facultative) și pensiile ocupaționale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
