Raportul GRECO recunoaște câteva progrese ale României, în special în adoptarea Legii nr. 49/2025, care introduce norme de etică și conduită pentru membrii Guvernului. Aceasta reglementează aspecte precum conflictele de interese, cadourile și interacțiunile cu terții.
Documentul arată însă că implementarea sa practică rămâne în așteptare.
„Legea nr. 49/2025, care introduce norme de etică și conduită pentru persoanele cu funcții executive de top din Guvern, este crucială”, notează autorii raportului, care susțin că, mai departe, e nevoie de ghiduri și mecanisme de monitorizare pentru a asigura aplicarea efectivă.
De asemenea, raportul remarcă măsurile de extindere a personalului Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și menționează că, între 2022 și 2024, au fost organizate cinci concursuri de angajare, care au dus la numirea a 80 de procurori, ceea ce a ridicat rata de ocupare a posturilor la 80%.
„GRECO recunoaște eforturile autorităților de a consolida capacitatea DNA”, notează documentul.
În privința forțelor de ordine, GRECO apreciază că Jandarmeria a făcut un pas important prin crearea unei pagini online dedicate pentru publicării donațiilor și sponsorizărilor, o măsură pe care Grupul o considerată „satisfăcătoare” de GRECO.
Lacune și măsuri incomplete
În ciuda progreselor, raportul identifică numeroase deficiențe.
Dintre cele 26 de recomandări, doar două au fost implementate satisfăcător, restul fiind fie parțial implementate, fie ignorate.
De exemplu, recomandarea GRECO privind transparența legislației realizate prin ordonanțe de urgență nu a fost deloc implementată.
Raportul notează că „ordonanțele de urgență guvernamentale nu au fost supuse unui nivel adecvat de consultări publice”, conform unui raport anual din 2023 care a arătat calitatea scăzută a consultărilor publice în 47% din cazuri.
În ceea ce privește conflictele de interese, GRECO critică lipsa reglementărilor specifice pentru Jandarmerie și exceptarea prim-ministrului și a Președintelui de la obligația de a dezvălui conflictele de interese ad-hoc.
„Este necesară gestionarea conflictelor de interese ad-hoc care implică prim-ministrul, Președintele și consilierii prezidențiali pentru a asigura conformitatea deplină cu cerințele acestei recomandări”, subliniază raportul.
Conflictele de interese ad hoc sunt situații apărute punctual, ocazional, când o persoană implicată într-un proces decizional se confruntă cu un interes personal care ar putea influența sau părea să influențeze imparțialitatea și obiectivitatea deciziei respective. Exemplu: Dacă prim-ministrul României trebuie să aprobe sau e implicat în decizia semnării unui contract guvernamental pentru modernizarea unui aeroport, iar una dintre firmele care participă la licitație este deținută de un prieten apropiat sau de un membru al familiei, el se află într-un conflict de interese ad-hoc,
La categoria progrese, GRECO menționează transparența activităților secundare ale polițiștilor și jandarmilor prin actualizarea platformei e-MRU, care include o secțiune dedicată acestor activități.
„Aproximativ 500 de cereri au fost înregistrate în sistem, cu circa 480 de persoane autorizate în prezent să desfășoare activități externe”, notează GRECO, considerând această măsură parțial implementată, dar care are nevoie de un mecanism de supraveghere eficient.
Transparența activităților secundare ale polițiștilor și jandarmilor se referă la obligația acestor categorii de personal din forțele de ordine de a declara și de a face publice activitățile profesionale sau economice pe care le desfășoară în afara atribuțiilor lor oficiale. Aceste activități secundare pot include, de exemplu, munca part-time, consultanța, activități didactice, participarea în consilii de administrație sau alte forme de angajament care generează venituri sau implică responsabilități suplimentare.
În același timp, raportul laudă adoptarea unui cod de conduită pentru Administrația Prezidențială, care acoperă aspecte precum cadourile, conflictele de interese și informațiile confidențiale, dar atrage atenția că Președintele nu este supus unui cod similar.
Recomandări și un termen de aplicare a recomandărilor
GRECO îndeamnă România să accelereze implementarea recomandărilor, în special în domenii precum transparența legislativă.
Autorii raportului solicită creșterea perioadei minime de consultare publică și publicarea contribuțiile externe la proiectele de lege.
De asemenea, GRECO solicită introducerea unui sistem de control al riscului de corupție și o mai bună reglementare a conflictelor de interese în Jandarmerie.
GRECO cere și ca avertizorii de integritate să fie protejați prin stabilirea unui canal unic de raportare internă în fiecare instituție pentru a asigura confidențialitatea și eficiența.
Raportul Grupului de State împotriva Corupției menționează că România are la dispoziție 18 luni pentru a face progrese suplimentare.
„GRECO constată că va fi necesar un progres suplimentar în următoarele 18 luni pentru a atinge un nivel adecvat de conformitate”, se precizează în document.
Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) este un organism internațional înființat în 1999 de Consiliul Europei, care are ca scop principal combaterea corupției.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
