Răzmerița reformei în administrație: cifrele premierului versus reticențele primarilor și ale PSD

Comuna Bătrâna, din județul Hunedoara, este cea mai mică din țară. Are sub o sută de locuitori, 88 mai exact, împărțiți în patru cătune.

Primăria comunei are în organigramă nouă posturi. Șapte oameni lucrau la primărie până acum o săptămână, cu tot cu primar și viceprimar – care nu sunt funcționari publici.

Viceprimarul a demisionat pe 31 august și în primărie au rămas doar șase oameni. „În realitate suntem cinci oameni, cu tot cu mine”, spune primarul Sergiu Pascotesc, care îl exclude din lista funcționarilor pe asistentul pentru persoanele cu dizabilități angajat la primărie.

Salariile de bază (brute) ale referenților sunt de 4.386 de lei (circa 2.570 lei net), iar al primarului, cel mai mare, de 9.660 (5.651 lei net).

La Bătrâna nu există funcționari la departamentele de urbanism și achiziții publice, spune primarul, care adaugă, totuși, că angajații existenți „au de lucru”.

„Trebuie ținută evidența terenurilor, se mai schimbă proprietari, au mai fost inclusiv unele tranzacții, mai eliberăm adeverințe, administrația în sine e ceva stufos”, spune el.

Îți mai recomandăm

România părăsită: 1,2 milioane de case goale în sate. În unele comune, chiar dacă sunt lângă Capitală, un sfert din locuințe sunt părăsite

Bolojan: „Fără măsuri în administrație, pachetul doi nu e întreg. Nu pot gira asta”

Potrivit legii actuale, numărul maxim de posturi pe care îl pot avea cele peste 3.200 de primării și consilii județene din țară este de circa 190.000. Adică atâția funcționari publici pot fi angajați, în total, în România.

Dintre aceste posturi, sunt ocupate efectiv doar 129.000. Restul – 61.000 – sunt fie vacante, fie nu au fost incluse în organigramele instituțiilor publice.

În aceste condiții, „orice reducere mai mică de 30% (față de schemele maximale de personal, n.r.) nu are decât efecte marginale”, susține guvernul.

Reducerea numărului funcționarilor din administrația publică locală a stârnit, în ultimele săptămâni, dispute în coaliția de guvernare – în special între Partidul Social Democrat (PSD) și premierul Ilie Bolojan.

Prim-ministrul și-ar dori o reducere efectivă a numărului de angajați – ceea ce ar însemna o diminuare consistentă a schemei maxime a primăriilor. Și, a spus el marți, „fără măsuri în administrație, pachetul doi (de măsuri fiscale, pentru care guvernul și-a asumat luni răspunderea în Parlament - n.r.) nu e întreg. Nu pot gira asta”.

Inițial, Guvernul a propus – într-un proiect de lege – o reducere de aproximativ 20% din schemă. Ulterior, cifra a fost modificată la 25%.

La finele săptămânii trecute, în ședințele coaliției de guvernare, premierul și alți lideri PNL au cerut ca reducerea să fie între 40 și 45%, în așa fel încât tăierile să aibă un efect concret în privința concedierilor funcționarilor din primării și consilii județene.

Asta ar însemna concedierea efectivă a 10-15% din angajați. În cifre, aproximativ 13.000 de persoane.

Cifrele au fost făcute publice de premierul Ilie Bolojan, marți, 2 septembrie.

PSD nu este însă de acord cu noile cifre. Sorin Grindeanu, președintele interimar al social-democraților, spune că procentul de reducere de 45% este prea mare.

„Această reformă trebuie să fie echitabilă, să se aplice aceleași măsuri pentru toată lumea, de sus până jos”, a spus Grindeanu.

În numeroase primării din țară, o parte din angajați, membri de sindicate, au intrat în grevă, încă de după anunțarea tăierilor de 25% din posturi.

Sindicaliștii spun că organigramele din primării și consilii județene au fost deja reduse, în 2023, cu 10%. Dacă noile cifre vehiculate de 40-45% vor intra în vigoare, angajații spun că vor intra în grevă generală.

Sindicatele reclamă reduceri „din pix”, lipsa consultărilor reale în teritoriu și că faptul că vor fi tăiate inclusiv posturi ocupate, care asigură servicii de bază pentru comunitate.

Proiectul de reformă din administrația locală trebuia inclus în Pachetul II de măsuri-fiscal bugetare, alături de alte cinci proiecte, dar a fost amânat, din pricina neînțelegerilor din coaliția de guvernare.

Coaliția nu a prezentat un calendar clar al adoptării acestui proiect. „E nevoie de timp, de două-trei săptămâni, din mai multe motive”, a spus Kelemen Hunor, președintele UDMR, citat de Agerpres.

„În ceea ce privește reducerea de personal nu s-a ajuns la un acord”, a admis și premierul, marți 2 septembrie.

Calcule, posibilități, nemulțumiri

La Bătrâna, în județul Hunedoara, toți angajații primăriei fac naveta, chiar dacă se trag din comună – au sau au avut fie părinți, fie bunici acolo.

Conform legii, comuna cu patru cătune ar putea avea o organigramă maximală de 16 angajați, iar dacă s-ar aplica o reducere de 40%, schema actuală de personal nu ar fi afectată, pentru că acum sunt șase lucrători.

În schimb, comuna are nouă consilieri locali – unul la zece locuitori – plătiți cu circa 550 de lei lunar. Ei sunt aleși, și nu funcționari publici, adică nu intră în calcul.

Primarul Sergiu Pascotesc admite că, la o adică, comuna ar putea funcționa și fără el sau consilierii locali. Nu și fără „doi-trei” funcționari, adaugă el.

„Până la Dobra (comuna din apropiere, n.r.) sunt 30 de kilometri, sunt și drumuri forestiere. Gândiți-vă ce ar însemna pentru un om în vârstă să ajungă acolo”, explică el.

Bătrâna nu este exemplu singular.

În comuna Tarcău/jud. Neamț – unde locuiesc 3.200 oameni – în organigrama primăriei sunt prevăzute 34 de posturi. Potrivit datelor făcute publice marți de guvern, dacă reducerea personalul va fi de 40%, atunci 16 oameni vor fi concediați. Dacă va fi de 45%, numărul celor demiși va fi de 17.

Președintele Sindicatului Solidaritatea comunelor și orașelor din România (SCOR), Dan Cârlan, spune că nu este foarte clar dacă, în calculul privind tăierile de personal, guvernul are în vedere și posturile din serviciile conexe: evidența persoanelor, Poliția locală, șoferi de microbuze școlare și angajați de la serviciile de implementare a proiectelor UE.

Marți, 2 septembrie, guvernul a precizat că posturile respective nu ar face obiectul reducerilor.

În privința Poliției Locale, Executivul susține varianta de un polițist local la 1.200 de locuitori, față de unul la 1.000 de locuitori, cum e în prezent.

Dan Cârlan și SCOR spun că media de funcționari publici în cele 2.862 de comune din țară este de 9,78 funcționari publici/ primărie.

Cei zece funcționari – în medie – asigură schema minimală de servicii de bază pe care o primărie trebuie să le asigure. Cârlan spune că o reducere în bloc, de 25% sau chiar 40%, ar putea priva unii locuitori de serviciile publice.

El enumeră zece astfel de posturi esențiale: secretar general, contabil, câte un referent la registrul agricol, impozite taxe si locale, urbanism, stare civilă, achiziții publice, asistență socială, juridic și resurse umane.

„Sunt două variante echitabile pentru aplicarea reformei: fie se ține cont de o astfel de schemă minimală de posturi pentru serviciile de bază, care să fie aplicată peste tot, fie soluțiile se aplică particularizat, de la caz la caz”, este de părere el.

SCOR mai spune că reforma administrativă include și alte măsuri care nu pot fi acceptate de primăriile comunelor, precum faptul că asistenții pentru persoanele cu dizabilități ar urma să fie plătiți de primării, și nu de la bugetul central.

Asta ar putea pune în dificultate primăriile.

Doar 47 de UAT-uri se autofinanțează

O analiză a Asociației Comunelor din România din 2024 arăta că, din cele 3.228 de UAT-uri (primării de comune, orașe și municipii, plus CJ-uri), doar 47 reușeau să se finanțeze singure.

O altă propunere de reformă a administrației este ca unii funcționari să lucreze concomitent în două sau mai multe primării. Adică să-și fracționeze norma de lucru.

SCOR nu este singurul sindicat care critică vehement măsurile guvernului.

Și Federația Sindicatelor din Administrație a anunțat marți, 2 septembrie, că membrii săi se pregătesc de grevă generală întrucât Guvernul „pregătește cel mai mare val de concedieri din administrația publică din ultimii 30 de ani.”

Sindicaliștii cer:

• „renunțarea la desființarea masivă a posturilor (20–45%) «din pix»;
• eliminarea politizării excesive a administrației publice;
• respectarea dialogului social și a transparenței decizionale;
• fundamentarea reală a oricăror măsuri cu impact social și economic.”

PSD cere analize mai amănunțite pe tema reformei

Nu doar președintele Sorin Grindeanu a criticat procentul de 40-45% propus de Ilie Bolojan.

Un alt lider social-democrat, vicepreședinta PSD, Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, este o voce importantă în negocierile politice din coaliție pe acest subiect.

Ea este și președintă a Asociației Municipiilor din România (AMR) și a semnalat recent, pe Facebook, că tăierile nu vor putea fi aplicate în același mod în toate primăriile.

Vasilescu a dat exemplul serviciilor de salubritate: unele primării au angajați proprii pentru asta, altele au contracte private.

Îți mai recomandăm

Toate modificările din Pachetul II. Cum te afectează cele cinci legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament

Lia Olguța Vasilescu a mai subliniat că tăierile nu pot afecta serviciile de bază, în special în primăriile mici.

După ultimele date prezentate de premier marți, 2 septembrie, Lia Olguța Vasilescu a transmis că inclusiv la municipiile mari vor trebui stabilite criterii mai clare în privința posturi desființate.

Ea spune că orașe precum Oradea (de unde provine premierul Bolojan), Cluj-Napoca și Iași pot avea același număr maxim de angajați în organigramă, dar, în realitate, ultimele două municipii au nevoie de mai mulți funcționari.

„Pe reforma propusă, Timișoara sau Cluj pierd vreo 300 de posturi. Mult? Puțin? Asta nu mai contează acum. Dar, evident, ele nu au ce căuta în aceeași grupă cu Oradea, iar orice comparație referitoare la numărul de personal care ar trebui să fie similar este desuetă”, a mai spus lidera Asociației Municipiilor.

Astfel de exemplu pot fi sesizate și în rândul comunelor, a mai spus ea.

PSD își dorește o „administrație mai suplă”, dar va formula amendamente „pentru tot ce am sesizat că este incorect acolo și așteptăm de la guvern calcule și date exacte”, a conchis Vasilescu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.