Autoritățile ruse justifică restricțiile prin nevoia de combatere a criminalității.
„În vederea contracarării infractorilor, se iau măsuri pentru a restricționa parțial apelurile pe aceste mesagerii străine (WhatsApp și Telegram)”, a transmis Roskomnadzor, autoritatea de reglementare a comunicațiilor din Rusia, citată de agențiile de știri Interfax, RIA și TASS.
„Aceste aplicații au devenit principalele servicii de voce folosite pentru fraude și extorcări, precum și pentru implicarea cetățenilor ruși în activități de sabotaj și terorism”, a adăugat Roskomnadzor.
Ministerul Dezvoltării Digitale al Rusiei a precizat că „accesul la apeluri în mesageriile străine va fi restabilit după ce acestea vor începe să respecte legislația rusă”.
Restricțiile vizează doar apelurile, fără alte limitări asupra funcționalității aplicațiilor.
Reporterii Reuters au confirmat problemele, notând că apelurile vocale pe Telegram funcționează cu dificultate din 11 august, iar apelurile pe WhatsApp sunt practic imposibile din cauza unui sunet intermitent și a unui bâzâit metalic.
Ministerul a afirmat că Telegram și WhatsApp au ignorat cererile repetate de a preveni utilizarea platformelor lor în activități ilegale, cum ar fi frauda și terorismul.
Vicepreședintele comisiei pentru tehnologia informației din Duma de Stat, Anton Gorelkin, a declarat că platformele trebuie să deschidă entități legale în Rusia, să respecte necondiționat legile rusești și să coopereze cu Roskomnadzor și forțele de ordine pentru a elimina restricțiile.
Reacțiile platformelor
Meta Platforms, proprietarul WhatsApp, a condamnat măsura.
„WhatsApp este privat, criptat end-to-end și sfidează încercările guvernelor de a încălca dreptul oamenilor la comunicații sigure, motiv pentru care Rusia încearcă să îl blocheze pentru peste 100 de milioane de ruși. Vom continua să facem tot posibilul pentru a menține comunicațiile criptate end-to-end disponibile peste tot, inclusiv în Rusia”, a transmis Meta.
Compania suspectează că restricțiile sunt un efort de a împinge utilizatorii către platforme mai vulnerabile la supravegherea guvernamentală.
La rândul său, Telegram a răspuns că „luptă activ împotriva utilizării abuzive a platformei sale, inclusiv apelurilor la sabotaj sau violență, precum și a fraudelor” și că moderatorii săi folosesc instrumente AI pentru a elimina milioane de mesaje dăunătoare în fiecare zi din părțile publice ale platformei.
Conflictul autorităților ruse cu platformele străine s-a intensificat după invazia Ucrainei din februarie 2022. Criticii acuză Rusia că încearcă să extindă controlul asupra spațiului digital al țării.
Președintele Vladimir Putin a autorizat dezvoltarea unei aplicații de mesagerie susținută de stat, integrată cu servicii guvernamentale, pentru a promova „suveranitatea digitală” și a reduce dependența de platforme precum WhatsApp și Telegram.
Criticii au spus că această aplicație ar putea monitoriza activitățile utilizatorilor, iar Rusia ar putea încetini viteza WhatsApp pentru a încuraja migrarea către alternativa autohtonă.
În 2022, Moscova a catalogat Meta drept organizație extremistă, dar WhatsApp a rămas disponibil, deși a primit amenzi pentru nerespectarea cererilor de eliminare a conținutului interzis.
Serviciile de securitate rusești au susținut frecvent că Ucraina folosește Telegram pentru a recruta persoane sau a comite acte de sabotaj în Rusia, ceea ce a amplificat presiunea asupra platformelor.
Un raport al Human Rights Watch din iulie 2025 a avertizat că guvernul Rusiei își sporește capacitățile tehnologice și controlul asupra infrastructurii de internet, permițând blocarea și încetinirea site-urilor nedorite și a instrumentelor de evitare a cenzurii.
Aceste măsuri sunt văzute ca parte a unei strategii mai ample de restricționare a libertății presei și a exprimării online, mai ales după lansarea ofensivei în Ucraina.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.