Pe 8 august 2025, Judecătoria Sectorului 1 din București a dat sentința, în primă instanță, într-un proces în care două clinici private, Medlife și Clinica Arthro Sport, au fost condamnate la plata unor despăgubiri materiale de 3.200 de lei și a unor daune morale de 15.000 de euro.
Cele două unități medicale au fost găsite vinovate la finele unui proces în care o adolescentă din București – prin părinții săi – a cerut daune de peste 500.000 de euro, pentru suferința cauzată de intervențiile medicale suferite la cele două clinici.
Nu intervențiile medicale în sine au fost considerate greșite de către judecători, ci faptul că adolescenta s-a infectat după ce a fost operată la genunchi la Spitalul de Pediatrie Medlife din București, iar apoi i s-a făcut o puncție la Arthro.
Mai exact, pacienta a suferit complicații și a trebuit să fie operată din nou, după ce genunchiul i s-a infectat cândva între operația de la Medlife și momentul puncției de la Arthro.
„Cândva” – deoarece în timpul procesului magistrații nu au putut stabili unde s-a infectat fata.
Cert e că pacienta nu avea bacteria înainte de intervenții. Din acest motiv, ambele clinici au fost obligate să achite daunele.
Medlife neagă că pacienta s-a infectat în clinica sa și spune că Institutul de Medicină Legală a concluzionat că „nu se poate stabili dacă infecția a fost contractată în cadrul unității noastre.”
Clinica Arthro spune într-un punct de vedere transmis Europei Libere că analizează „motivarea hotărârii și exercitarea căilor de atac legale”.
„Intervenția chirugicală a avut loc în Spitalul Medlife și nu în clinica noastră. Nici înainte de octombrie 2020 și nici de atunci și până acum în clinica ArthroSport nu a existat nicio infecție”, a precizat Bogdan Codorean, reprezentantul clinicii.
Cum a început totul
În ianuarie 2019, Ioana S. a suferit un accident la ski în urma căruia a fost rănită la genunchi. Investigațiile de atunci arătau că adolescenta suferise o ruptură de menisc la genunchiul stâng.
După o primă intervenție, făcută la scurt timp după accident, pacienta a fost sfătuită de medici să fie operată pentru reconstrucția ligamentului încrucișat.
A fost internată pe 6 octombrie 2020 la Spitalul de Pediatrie Medlife din București și operată în aceeași zi de un medic colaborator al clinicii.
La șapte zile după operație, Ioana merge la Clinica Arthro Sport, deținută de același medic care o operase la Medlife, pentru o infiltrație cu plasmă bogată în trombocite.
Procedura e minim invazivă și constă în injectarea unei concentrații mari de trombocite din propriul sânge într-o zonă afectată, cu scopul de a stimula vindecarea locală și de a reduce durerea/articulațiile afectate.
Pe 19 octombrie 2020, la 13 zile de la operație, tânăra a mers din nou la Arthro Sport. Atunci, a povestit că a avut trei episoade de febră. Din acest motiv, medicii i-au recoltat o probă de sânge, pe care au trimis-o la examenul bacteriologic.
„Rezultatul investigațiilor de laborator recoltate în data de 19.10.2020 a relevat leucocitoză și sindrom inflamator fibrinogen, precum și dezvoltarea pe mediile de cultură a germenului Staphylococcus aureus, rezistent la oxacilină, respectiv tulpină MRSA.”
Staphylococcus aureus – sau stafilococul auriu – este o bacterie comună, care se găsește, de obicei, pe pielea sau în nasul oamenilor.
Totuși – aflăm chiar de pe site-ul Medlife într-un articol de specialitate – „dacă pătrunde în organism prin tăieturi sau dispozitive medicale, poate provoca infecții”.
„Unele tulpini de stafilococ auriu au dezvoltat rezistență la antibiotice, mai ales Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA), ceea ce le face mai greu de tratat.”
Adică fix ceea ce medicii au găsit în organismul Ioanei S.
Pe 22 octombrie 2020, adolescenta a fost operată din nou la genunchiul stâng, pentru curățarea zonei infectate.
Medicii au aflat, apoi, că tulpina MRSA cu care era infectată era rezistentă la antibiotic. Fata a continuat să se simtă rău, pentru că bacteria nu ceda.
Astfel, pe 3 noiembrie 2020, Ioana a fost operată din nou la genunchi, pentru curățarea zonei infectate. Tot atunci, medicii au făcut o „sinovectomie subtotal” – adică au îndepărtat o parte a membranei sinovială (căptușeala internă a articulației), care era inflamată sau infectată.
După acea intervenție, tânăra a avut dureri foarte mari timp de câteva săptămâni, analizele sale ajungând la parametri normali abia după trei luni.
În ianuarie 2021, medicul curant i-a recomandat o nouă operație – a patra – pe care însă părinții au refuzat să o mai facă în țară.
Un an mai târziu, adolescenta a fost operată la genunchiul stâng pentru reconstrucția ligamentul încrucișat anterior (ACL) la un spital din Anvers, Belgia.
Cum au justificat părinții daunele morale
În cererea de chemare în judecată, părinții Ioanei au precizat că fata a avut dureri mari după intervențiile cauzate de infectarea cu stafilococul auriu.
Atunci când au deschis procesul, adică în 2022, ei spuneau că „starea de sănătate a reclamantei nu este nici în prezent refăcută, aceasta nerecuperând flexia totală [a genunchiului] deși a făcut recuperare medicală zilnic începând din decembrie 2020”.
În plus, acuzau că adolescenta a rămas cu cicatrici pe picior din cauza operațiilor multiple și a fost nevoită să mearg la psiholog pentru a trece pentru trauma provocată de problemele medicale.
În primă fază, reclamanții au cerut daune materiale de 117.492 de lei și de 35.639,63 de euro și daune morale de 500.000 de euro.
Ei au motivat:
„Ca urmare directă a infecției nosocomiale […] reclamanta a suferit un prejudiciu nepatrimonial constând în suferințele fizice și psihice pe care le-a suportat și le suportă încă, restrângerea posibilităților de viață familială și socială normală, precum și urmare a atingerilor aduse armoniei fizice și psihice, prejudiciului estetic și prejudiciul de agrement”.
Judecătorii au admis doar parțial cererea: 3.231,82 lei – daune materiale și 15.000 de euro – morale.
Magistrații au considerat, potrivit motivării sentinței de acum câteva zile, că suferințele „suportate de reclamantă ca urmare a infectării cu Staphylococcus aureus tulpină MRSA s-au repercutat, neîndoielnic, asupra următoarelor drepturi ale reclamantei: dreptul la integritate corporală şi la sănătate; dreptul de a desfăşura activităţi sociale, culturale, familiale şi de agrement potrivit aptitudinilor fizice, cognitive şi afective corespunzătoare vârstei sale-instanța are în vedere împrejurarea că aceasta se afla și se află în continuare în perioada adolescenței, perioadă dificilă în dezvoltarea psiho-fizică a oricărui individ.”
Misterul infectării
Magistratul de la Judecătoria Sectorului 1 care a soluționat, în primă instanță, acest caz, nu a tranșat în mod clar unde s-a infectat adolescenta.
O expertiză medico-legală citată la proces arăta că „nu se poate vorbi despre o colonizare cu MRSA preexistentă a tegumentului minorei, că este puțin probabilă o contaminare comunitară în acest caz”.
Acest lucru, precum și faptul că analizele de la internare, de dinainte de prima operație, au fost negative la stafilococul auriu, au convins instanța că infectarea s-a produs în timpul intervențiilor din cele două clinici.
A contat și faptul că tulpina descoperită, MRSA, este rezistentă la antibiotice și este întâlnită în special în mediul intraspitalicesc.
Concluzia judecătorului: „fie pe parcursul internării la unitatea spitalicească Medlife Spitalul de Pediatrie, respectiv 06-07 octombrie 2020, fie cu ocazia efectuării procedurii de infiltrație PRP la Clinica ARTHRO Sport, respectiv în data de 13 octombrie 2020, reclamanta a suferit o infecție asociată asistenţei medicale în unităţile sanitare”.
Strict juridic, motivația pentru condamnarea ambelor clinici – deși nu au fost găsite probe certe împotriva niciuneia dintre ele – e mai complicată.
Judecătorul de caz invocă un precedent stabilit în 2020 de Înalta Curte de Casație și Justiție a României, care stabilește că „sarcina probei este răsturnată și este de natura a institui mecanismul de răspundere civilă potrivit căruia pacientul nu este ținut să probeze culpa unităţii sanitare.”
Adică, în traducere liberă, cele două clinici ar fi trebuit să probeze, indubitabil, că fata nu s-a infectat în incinta lor. Ceea ce nu au putut face.
„Obligația unităților sanitare legată de prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale este una de rezultat [n.r. rezultatul fiind ca pacientul să nu se infecteze]”, motivează judecătorul.
Iar în cazul pacientei Ioana S. – deși probele depuse la dosar arată că spitalele private au respectat protocoalele – „rezultatul” a fost infectarea ei intraspitalicească.
Juridic, asta înseamnă încălcarea legii, în opinia magistratului.
„Legea indică drept cauză de exonerare cauza externă ce nu a putut fi controlată de către instituţie, ceea ce nu s-a dovedit în speță de către niciuna dintre cele două unitati medicale pârate.”
Cum s-au apărat cele două clinici
Într-un punct de vedere transmis către Europa Liberă, Medlife spune că „până la hotărârea definitivă, raportul INML (Institutul Național de Medicină Legală) a confirmat corectitudinea actului medical și a evidențiat că nu se poate stabili dacă infecția a fost contractată în cadrul unității noastre.”
„Menționăm că pacienta a urmat tratament, în aceeași perioadă, în mai multe unități medicale din România.”
Medlife a mai spus că „suntem alături de pacienți și înțelegem preocupările acestora legate de siguranță și tratament.”
„Ne menținem angajamentul ferm față de cele mai înalte standarde de calitate și siguranță medicală, prin programe riguroase de igienă și prevenție, precum și prin utilizarea de tehnologii avansate, inclusiv sisteme robotizate.”
În instanță, Medlife a spus că „a respectat toate normele în vigoare de prevenire și combatere a infecțiilor nosocomiale, fapt ce rezultă din toate rapoartele de control microbiologic efectuate la nivelul unității sanitare, din care reiese faptul că nu au fost semnalate probleme de ordin sanitar și nici prezența vreunui virus de natura stafilococului auriu la nivelul spitalului.”
Reprezentanții Clinicii Arthro Sport, în schimb, nu au depus întâmpinare la proces.
În răspunsul pentru Europa Liberă, reprezentanții Clinicii Arthro ne-a transmis că „în ceea ce privește aspectele medicale”, unitatea „respectă și aplică protocoalele în vigoare pentru prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale, în conformitate cu legislația și standardele Ministerului Sănătății, inclusiv proceduri de sterilizare, control periodic al mediului și instruirea personalului medical.”
*Acest articol a fost actualizat cu punctul de vedere al Clinicii Arthro, care a fost transmis redacției după publicare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
