Linkuri accesibilitate

Rusia confirmă că va avea discuții de pace cu Ucraina, la scurt timp după amenințările lui Trump


Membri ai delegațiilor ucraineană (dreapta), rusă (stânga) și turcă (centru) participă la discuții de pace la Palatul Ciragan din Istanbul, 2 iunie 2025.
Membri ai delegațiilor ucraineană (dreapta), rusă (stânga) și turcă (centru) participă la discuții de pace la Palatul Ciragan din Istanbul, 2 iunie 2025.

Delegațiile ucrainene și ruse s-au întâlnit miercuri pentru noi discuții de pace. Este a treia rundă dintr-o serie de negocieri care au început pe 16 mai și prima de când președintele american Donald Trump a amenințat că va impune noi sancțiuni Moscovei dacă nu ajunge la un acord cu Kievul până la începutul lunii septembrie.

Actualizare ora 20:30. Șefii delegațiilor ucraineană și rusă, Rustem Umerov și Vladimir Medinski, au avut miercuri la Istanbul o întâlnire tete-a-tete, înaintea celei de-a treia runde de tratative de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, relatează Interfax, citată de AFP și Reuters.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la începutul acestei săptămâni că negocierile vor avea loc la Istanbul pe 23 iulie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat în cele din urmă acest lucru, declarând jurnaliștilor pe 23 iulie că discuțiile vor avea loc în cursul serii de miercuri.

Primele două sesiuni de discuții, care nu au durat mai mult de o oră sau două, au condus la acorduri privind schimburi importante de prizonieri și schimbul rămășițelor unora dintre soldații uciși în cel mai mare război din Europa după 1945.

Dar nu a fost niciun semn de progres către o încetare a focului, față de care Rusia se opune de luni de zile. Cu atât mai puțin către un acord de pace general.

Dimpotrivă, părțile au făcut schimb de memorandumuri în care prezintă pozițiile, dar între care există decalaje uriașe în ceea ce privește chestiuni-cheie în conflict, de la teritoriu, la securitate.

Pe 21 iulie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că aceste poziții au fost „diametral opuse până acum”.

Așteptările pentru noile discuții nu sunt mari.

„Instinctul meu este să spun că nu mă aștept la nimic”, afirmă Kadri Liik, membru senior în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe, care adaugă că la discuții ar putea fi convenite totuși noi schimburi suplimentare de prizonieri.

„Nu văd nici Kievul, nici Moscova modificându-și pozițiile de bază”, afirmă Liik.

În același timp, spun analiștii, având în vedere eforturile continue ale președintelui SUA, Donald Trump, de a presa Rusia și Ucraina spre un acord de pace, niciuna dintre părți nu își permite să abandoneze procesul în acest moment.

„Un joc politic”

„Bănuiesc că atât Kievul, cât și Moscova caută să arate Statelor Unite, cu termenul său de 50 de zile și noua sa dorință de a vinde, dacă nu de a oferi, arme Ucrainei, că sunt... dornice și dispuse să negocieze (și că orice întârziere este, prin urmare, vina celeilalte părți)”, declară pentru RFE/RL Olga Oliker, director de program pentru Europa și Asia Centrală la International Crisis Group.

Sam Greene, profesor la Kings Russia Institute de la Londra și director pentru reziliență democratică la Center for European Policy Analysis, are un punct de vedere similar.

„Cred că e un joc politic, care se învârte, sincer, în jurul angajamentului administrației Trump față de o anumită versiune a acestui proces și un sentiment că niciuna dintre părți nu este dispusă să piardă ceea ce consideră a fi bunăvoința administrației Trump”, spune Greene.

După mai multe luni în care l-a criticat în mod repetat pe Zelenski și a dat vina pe Kiev pentru lipsa de progrese în direcția păcii, Donald Trump a început să îl vizeze în ultimele săptămâni pe președintele Vladimir Putin.

El și-a exprimat, în mod special, frustrarea în creștere față de atacurile aeriene masive ale Rusiei asupra orașelor ucrainene și a descris Moscova drept un obstacol în calea păcii.

„Cred că ucrainenii vor dori să se asigure că acest lucru continuă”, a spus Greene.

„Și ei cred că o modalitate de a face ca acest lucru să continue este proiectarea bunăvoinței - de a spune: «Uite, suntem dispuși să vorbim cu rușii, problema sunt rușii. Așa că, știți, dle președinte Trump, aveți dreptate să fiți supărat pe ei»”, explică Greene.

Volodimir Zelenski, crede Olga Oliker, „ar putea încerca să ridice ștacheta spunând că aceste discuții ar trebui să pregătească terenul pentru o întâlnire între el și omologul său rus, ceea ce Moscova a respins de când negocierile au fost reluate în mai și Zelenski s-a prezentat la o primă întâlnire, iar Putin – nu”.

Încercând să atenueze astfel de eforturi din partea Kievului, Peskov a declarat marți, pe 22 iulie, că e „multă muncă de făcut înainte de a putea vorbi despre posibilitatea unor întâlniri la nivel înalt”.

El a sugerat, de asemenea, că șansele unui progres substanțial sunt aproape inexistente, spunând că „nu există niciun motiv să ne așteptăm la progrese din categoria miracolelor - este cu greu posibil în situația actuală”.

„O fereastră care se închide”

Dar Putin s-ar putea să considere că Moscova are mult mai mult de câștigat - sau mai puțin de pierdut - prin continuarea negocierilor decât prin respingerea lor.

„Din partea Rusiei, nu pare să existe niciun indiciu că sunt interesați de un acord de pace sau chiar de o încetare a focului. Dar nu sunt interesați să vadă cum administrația Trump se retrage complet de la masă", afirmă Greene.

„Așa că trebuie să demonstreze cel puțin un fel de dorință de a se angaja. În caz contrar, ei riscă o pivotare mai semnificativ [împotriva Moscovei și în favoarea Kievului] în politica SUA.”

„La prima vedere, Kievul ar părea să fie în poziția cea mai slabă, cu avansul lent al Rusiei – care continuă, cu sprijinul incert al SUA și al altor susținători care se străduiesc să asigure asistență continuă”, declară Oliker.

Dar „Kremlinul cunoaște cu siguranță liniile de falie economice și politice ale Rusiei mai bine decât oricine altcineva, iar susținătorii europeni ai Ucrainei și-au demonstrat abil intenția de a menține Kievul în luptă”.

„Moscova ar putea interpreta disponibilitatea americană de a continua să furnizeze arme, chiar dacă la un anumit preț, ca pe un indicator al faptului că administrația Trump devine mai favorabilă Ucrainei”, spune ea.

„Acest lucru ar însemna atât mai multe resurse pentru Kiev, cât și, indiferent dacă Kremlinul se teme cu adevărat sau nu de amenințările cu sancțiuni americane, o fereastră care se închide pentru Moscova de a încheia acorduri cu Washingtonul.”

Așadar, Moscova ar putea spera la o întoarcere a SUA în direcția opusă, în care Trump să arunce vina, cel puțin parțial, asupra Kievului, să reconsidere planurile de a pune mai multe arme în mâinile Ucrainei și, în septembrie, să se abțină de la amenințările cu sancțiuni.

Pe 8 iulie, Trump a declarat: „Putin ne spune o mulțime de prostii”.

O săptămână mai târziu, în comentariile în care a lansat termenul de 50 de zile și a anunțat planurile de a trimite Ucrainei mai multe baterii de apărare antiaeriană Patriot și alte arme prin intermediul Europei, Trump s-a concentrat și mai mult asupra Moscovei ca obstacol în calea păcii, spunând că este „foarte nemulțumit... de Rusia”.

Dar a subliniat, de asemenea, că el speră ca presiunea pentru un acord în termen de 50 de zile să aibă „un impact și asupra Ucrainei”.

Totuși, ar putea fi dificil pentru Rusia să risipească îngrijorările lui Trump cu privire la angajamentul Moscovei de a obține pacea.

Luni, pe 21 iulie, Peskov a subliniat că, deși Moscova salută noile discuții, „cel mai important lucru pentru noi este să ne atingem obiectivele”, despre care a spus că „nu s-au schimbat” de când Putin a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.

Maximalismul Moscovei

Peskov nu a enumerat obiectivele, dar Rusia a pus câteva condiții pentru pace, pe care Kievul le consideră inacceptabile.

Printre acestea se află cedarea de către Ucraina a cinci regiuni pe care Moscova le revendică ca fiind ale sale, inclusiv părțile pe care forțele sale nu le ocupă. De asemene, Rusia solicită neutralitate permanentă pentru Ucraina și limite stricte privind dimensiunea armatei sale.

Deși perspectivele de progres spre pace pot fi slabe, schimburile de prizonieri și de rămășițe ale celor decedați reprezintă un rezultat semnificativ, „în special pentru familiile implicate și prizonierii implicați”, spune Greene.

„Chiar dacă nu există progrese reale, dar cele două părți convin asupra unor noi măsuri umanitare, pe baza schimburilor de prizonieri convenite la discuțiile anterioare și a întoarcerii acasă a mai multor cetățeni ucraineni, inclusiv copii, acest lucru are, de asemenea, valoare”, afirmă Oliker.

Dincolo de aceasta, spune Greene, în ciuda diferențelor mari dintre pozițiile ferm declarate ale celor două părți, la un moment dat, va exista un progres în negocieri și nimeni nu va comunica acest lucru în prealabil.

Articol preluat de la rferl.org

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG