Premierul Ilie Bolojan a declarat la începutul ședinței de Guvern de marți că „suntem în situația în care, prin această ordonanță, clarificăm în următoarele două săptămâni proiectele care vor rămâne” în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu finanțare și din fonduri publice naționale.
„După clarificarea tuturor aspectelor care țin de aceste proiecte, printr-o altă ordonanță care va fi publicată, vom reglementa asigurarea finanțărilor și a fluxurilor financiare, în așa fel încât cea mai mare parte a acestor proiecte, care sunt începute atât prin autoritățile locale, dar și prin ministere, să poată fi continuate și până în a doua jumătate a anului viitor să închidem aceste proiecte”, a menționat el.
Ordonanța de urgență adoptată marți prevede un set de măsuri pentru optimizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a altor programe naționale de investiții pentru „a atenua riscul fiscal sistemic și asigurării corelării angajamentelor financiare cu capacitatea reală a bugetului național”.
La conferința de presă de după ședința de guvern, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat că, odată cu această ordonanță, România va avea, la patru ani de la adoptarea PNRR, o transparenţă detaliată referitoare la care sunt proiectele care sunt implementate.
„Ideea ca să nu existe o claritate cu privire la ce proiecte exacte finanţăm, la mai puţin de un an de zile de la expirarea termenului, este într-adevăr o situaţie extrem de dificilă pe care am găsit-o”, a spus Pîslaru.
El a mai spus că, în termen de 15 zile de la adoptarea ordonanţei de urgenţă, fiecare minister trebuie să vină cu o serie de detalii în legătură cu proiectele care sunt realizate în proporție mai mică de 30% progres fizic, dar pe care ministerele consideră că le poate termina până pe 31 august 2026.
Astfel, guvernul va trebui să știe: cât costă proiectul respectiv, care este bugetul, care sunt componentele rambursabile și nerambursabile, costurile bugetului public cu acel proiect, precum și riscurile asociate neimplementării.
Măsurile principale prevăzute de Ordonanța de urgență vizează:
1. Suspendarea, până la aprobarea de către Comisia Europeană a modificării PNRR, a încheierii sau emiterii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare din PNRR de către coordonatorii de reforme și/sau investiții, agențiile de implementare și responsabilii de implementarea investițiilor locale, după caz, cu beneficiarii. Prin excepție, în cazuri temeinic justificate, Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanțare prin memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă și investiții, cu avizul MIPE.
2. Suspendarea, până la aprobarea de către Comisia Europeană a modificării PNRR, a următoarelor activități:
• încheierea de angajamente legale de către beneficiarii instituții și autorități publice, astfel cum sunt definite în legislația în vigoare, indiferent de sistemul de finanțare, subordonare sau structura de implementare în cadrul PNRR;
• atribuirea contractelor de prestări servicii sau de execuție lucrări, aferente reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR, de către beneficiarii sau structurile de implementare, operatorii economici aflați în subordinea/coordonarea autorităților publice centrale și locale.
3. Denunțarea unilaterală a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare din PNRR pentru care nu există proceduri de atribuire a contractelor de achiziție inițiate de beneficiari și/sau structurile de implementare sau nu a fost comunicat rezultatul procedurii de achiziție publică până la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.
4. Suspendarea unilaterală până la 31 decembrie 2026, prin notificare, de către coordonatorii de reforme și/sau investiții a contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțate din PNRR în cadrul cărora au fost parcurse etapele pregătitoare privind elaborarea studiilor de fezabilitate și/sau obținerea de avize și autorizații, procedurile de achiziție de lucrări au fost finalizate, precum și a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție încheiate pentru care nu au fost emise ordinele de începere a lucrările de execuție.
5. Instituirea unei obligații de a obține aprobarea Guvernului prin memorandum inițiat de către coordonatorul de reforme și/sau investiții cu privire la oportunitatea continuării investițiilor cu progres fizic sub 30% (certificat prin situații de lucrări), cu avizul Ministerului Finanțelor (MF) și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
6. Continuarea implementării investițiilor cu progres fizic peste 30%, certificat prin situații de lucrări, doar în condițiile în care finalizarea obiectivului conform graficului de lucrări asumat este anterioară datei de 31 august 2026.
7. Instituirea unor excepții prin care pot fi încheiate noi angajamente legale și continuată implementarea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare pentru eficientizarea și accelerarea implementării anumitor proiecte PNRR, aprobate prin memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă și/sau investiții, cu avizul MIPE, în vederea atingerii jaloanelor și țintelor ce fac obiectul renegocierii PNRR.
8. Interdicția transferurilor de fonduri publice aferente PNRR pentru proiectele semnalate Comisiei Europene ca fiind în neconformitate cu Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice.
9. Reglementarea pentru anul 2025 a modalității de încheiere de noi angajamente legale pentru proiecte de investiții nou finanțate prin PNDL 1 și 2, Programul național de investiții „Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public/social, începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, precum și atribuirea de noi contracte de prestări de servicii, de execuție de lucrări, aferente proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice de către Compania Națională de Investiții (CNI).
10. Interdicția depășirii, pentru anul 2025, a sumelor alocate în euro, la nivel de program, conform art. 15 din OUG nr. 133/2021, cu condiții de exceptare.
11. De asemenea, pentru a evita supracontractarea, care ar putea genera presiune asupra susținerii cheltuielilor din bugetul de stat, se impun măsuri de ajustare menite să reducă pierderile și riscurile financiare. În acest sens, actul normativ mai prevede suspendarea, până la 31.12.2025, a Programelor și proiectelor finanțate din Fondul pentru mediu, cu excepția celor esențiale. Se menține finanțarea din Fondul pentru mediu pentru următoarele programe:
• Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public;
• Programul privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice;
• Programul privind acordarea primei de sechestrare forestieră, conform OUG nr. 35/2022 și modificărilor ulterioare, instrument de stimulare a împăduririlor și de susținere a obiectivelor PNRR pe componenta de tranziție verde;
• Programul pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente energetic, 2025–2030.
• Lansarea Programului infrastructurii sportive durabile pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European, care se va desfășura la Brașov în 2027, pentru creșterea eficienței energetice a domeniului schiabil din România în limita a 20 milioane de lei credite de angajament. România va găzdui pentru a doua oară, în 2027, o ediție de iarnă a Festivalului Olimpic al Tineretului European.
Consultări cu primarii
Premierul Ilie Bolojan a discutat luni cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din România, în contextul consultărilor asupra reformei administraţiei publice locale şi prioritizării proiectelor de investiţii din fonduri publice.
„Investiţiile din PNRR vor continua într-o manieră planificată, astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanţare proiectele care vor fi finalizate până la sfârşitul lunii august 2026, aşa cum România s-a angajat în dialogul cu reprezentanţii Comisiei Europene”, a spus Bolojan, conform unui comunicat al Guvernului.
Premierul a menționat că, după ce Guvernul va aproba ordonanţa de urgenţă, ministerele care coordonează gestionarea implementării PNRR „vor prezenta, după consultări cu beneficiarii, lista proiectelor mature, pentru care lucrările au fost începute, şi care vor fi în continuare finanţate”.
De asemenea, premierul a adăugat că celelalte proiecte, pentru care nu va fi asigurată finanţare din PNRR şi care nu vor putea fi finalizate până la data de 31 august 2026, vor fi susţinute prin alte programe financiare: fie europene, fie din fonduri naţionale.
Reprezentanții Executivului au mai vorbit cu primarii de municipii și despre reforma administraţiei publice locale, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale.
„Reprezentanţii Guvernului şi primarii de municipii au analizat aspectele legate de descentralizarea deciziilor, precum a celor legate de autorizarea jocurilor de noroc, dar şi despre descentralizarea resursei umane”, spune Guvernul în comunicat.
„Reforma impozitului asupra proprietăţii, preluarea asistenţilor personali ai persoanelor cu dizabilităţi de către structurile descentralizate ale Ministerului Muncii, reducerea numărului de angajaţi din administraţia publică au fost, de asemenea, subiecte discutate în cadrul întâlnirii de lucru de astăzi”, se mai arată în comunicat.
Ce spun primarii
Reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din România (AMR) au transmis, luni seară, după întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan, mai multe precizări cu privire la ordonanțe despre PNRR:
- proiectele aflate la un stadiu fizic de realizare de peste 30% vor fi continuate;
- în două săptămâni va apărea un memorandum pentru proiectele sub 30%, dar care au şanse să fie finalizate până la jumătatea anului viitor şi sunt esenţiale pentru comunităţi (şcoli, blocuri, spitale etc.);
- pentru acestea se va realiza o analiză de prioritizare la nivelul fiecărui minister responsabil;
- municipalităţile vor putea continua lucrările din bugete proprii, urmând să fie suportate ulterior din economiile PNRR sau alte fonduri de stat/europene. Un exemplu este Fondul Social pentru Climă;
- se redeschide competiţia între primării pe principiul „primul venit, primul servit”.
În ceea ce priveşte pachetul de măsuri privind reforma administraţiei publice, primarii de orașe spun că toate propunerile formulate au fost preluate de către Guvern.
Potrivit acestora, a rămas în analiză subiectul privind baza de calcul a numărului populaţiei utilizată în formulele de alocare.
„Atât Guvernul, cât şi AMR, evaluează în continuare dacă raportarea trebuie făcută la datele definitive ale recensământului sau la statisticile INS, cu obiectivul de a identifica o soluţie echilibrată şi realistă”, se arată în document.
Știrea include relatări are agenției News.ro.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
