Asociat în mentalul colectiv cu acuzațiile de crime împotriva umanității imputate de procurori în Dosarul Revoluției din 1989 și în Dosarul Mineriadei, Ion Iliescu nu a fost, de fapt, găsit niciodată vinovat din punct de vedere juridic în aceste două cauze.
Fostul președinte al României a murit pe 5 august 2025, la ora 15:55, după aproape două luni în spital.
El a avut până la deces calitatea de inculpat – adică împotriva sa a fost pusă în mișcare acțiunea penală – în ambele dosare.
În dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată, în timp ce în cel al Revoluției este cercetat de către Parchetul General.
Cele două dosare sunt printre cele mai vechi cauze din Justiție; voci din societatea civilă au criticat de-a lungul timpul parchetele și instanțele pentru modul greoi în care le-a analizat.
Este doar o chestiune de timp până când acuzațiile împotriva sa din ambele dosare vor fi retrase.
Codul de procedură penală, la art. 16, alin. 1 prevede că „acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă”:
- a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;
Ca atare, pentru că Ion Iliescu a decedat, judecătorul din Dosarul Mineriadei va dispune încetarea urmăririi penale împotriva sa, în timp ce procurorul din Dosarul Revoluției va clasa acțiunea penală când (și dacă) va mai trimite cauza din nou în judecată.
Deși procedural sunt două acțiuni diferite, ambele decizii vor avea același efect – exonerarea lui Ion Iliescu.
Publicul nu va ști, de fapt, niciodată, dacă acesta ar fi fost sau nu găsit vinovat (juridic) pentru crimele comise la Revoluție și Mineriadă.
Când și dacă cele două dosare vor ajunge să fie soluționate de un judecător, acesta ar putea, însă, preciza în motivarea hotărârii ce rol a avut Ion Iliescu la Revoluția din 1989, respectiv Mineriada din iunie 1990, chiar dacă decizia inevitabilă va fi încetarea procesului penal ca urmare a decesului inculpatului.
În afară de amnistie, decesul unui inculpat acuzat de crime împotriva umanității e singurul motiv pentru care Justiția e obligată să renunțe la acuzații.
Spre deosebire de alte infracțiuni, crimele împotriva umanității sunt imprescriptibile, adică pot fi cercetate și la zeci de ani de la comiterea lor.
E motivul, de pildă, pentru care foștii torționari Alexandru Vișinescu și Ion Ficior au putut fi condamnați, între 2016 și 2018, la câte 20 de ani de închisoare pentru fapte comise în anii ’50 sau ’60.
E vorba de o cutumă judiciară internațională; foști ofițeri naziști germani din perioada celui de-al Doilea Război Mondial au fost condamnați chiar și după anii 2010 pentru acuzații similare.
Revenind la dosarele lui Iliescu, știm din comunicatul de presă al Parchetului că infracțiunile imputate în Dosarul Mineriadei din iunie 1990 sunt cele prevăzute la art. 439 Cod Penal – „săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:
- (lit. a) uciderea unor persoane;
- (lit. f) violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostituţie, sterilizarea forţată sau detenţia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forţat, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei populaţii;
- (g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;
- (j) persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional;
Dacă ar fi fost găsit vinovat de oricare dintre aceste fapte, Ion Iliescu risca „detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani”.
Un alt articol din Codul de procedură penală (57), prevede că, dacă o persoană este condamnată la detențiune pe viață dar la momentul pronunțării hotărârii judecătorești are 65 de ani sau mai mult, instanța va înlocui pedeapsa detențiunii pe viață cu pedeapsa închisorii pe 30 de ani.
Acuzații similare îi sunt aduse lui Ion Iliescu și în Dosarul Revoluției, în care a fost trimis în judecată de mai multe ori, însă cauza a fost întoarsă de fiecare dată la Parchet.
În cele două dosare care l-au vizat pe Ion Iliescu, procurorii vorbesc de:
Dosarul Revoluției: 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari (e vorba doar de victimele produse de presupusele fapte ale lui Iliescu, nu de bilanțul total al Revoluției Române);
Dosarul Mineriadei: patru persoane ucise, două violate, 1.300 de persoane vătămate și peste 1.200 de persoane persecutate prin lipsirea nelegală de libertate.
Pe scurt, Iliescu a fost acuzat în cele două dosare:
Ion Iliescu este acuzat că „în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior”, pentru a obține simpatia poporului și a-și consolida puterea tocmai preluată, „a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.”
În zilele de 11 şi 12 iunie 1990, „cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment - Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”.
Iată câteva imagini de la Mineriada din iunie 1990:
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
