Portalul de știri Ynetnews.com citează un oficial de rang înalt apropiat de Netanyahu care ar fi declarat: „Decizia este luată, mergem spre o ocupare completă a Fâșiei Gaza”. Netanyahu intenționează să se consulte cu cabinetul său și cu liderii militari pentru a obține susținerea acestui plan.
Într-un mesaj video publicat duminică, Netanyahu a anunțat că va convoca cabinetul de securitate pentru a discuta următoarele acțiuni în Gaza.
El a acuzat gruparea extremistă palestiniană Hamas că refuză să accepte o soluție negociată.
Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) s-au opus în mod repetat unei ocupări totale a Fâșiei Gaza, avertizând că distrugerea tuturor tunelurilor și buncărelor Hamas ar putea dura ani, potrivit publicației Times of Israel.
Liderii militari au avertizat, de asemenea, că o ofensivă menită să captureze întreaga Gaza ar putea pune în pericol viețile ostaticilor, care ar putea fi uciși imediat ce trupele israeliene s-ar apropia.
Cu toate acestea, conform oficialului citat de Ynetnews.com, Netanyahu este dispus să accepte acest risc.
Până acum, în principal miniștrii din coaliția de extremă dreapta și ultra-religioasă a guvernului Netanyahu au cerut capturarea completă a Fâșiei Gaza. Ei au propus, de asemenea, și deportarea populației palestiniene în alte țări și stabilirea de așezări evreiești în zonă.
Foști șefi ai serviciilor de securitate cer oprirea războiului
Într-un apel video lansat luni, mai mulți foști oficiali de securitate israelieni au cerut încetarea imediată a războiului din Gaza.
„Acest război a început ca un război just, un război defensiv”, a declarat Ami Ayalon, fost director al serviciului de informații interne Shin Bet.
„Dar odată ce am atins toate obiectivele militare, odată ce am obținut o victorie militară strălucită împotriva tuturor inamicilor noștri, acest război a încetat să mai fie just. Ne conduce spre pierderea securității și identității statului Israel”, afirmă fostul oficial.
În videoclip, 19 foști oficiali de rang înalt, inclusiv fostul prim-ministru și șef de stat major Ehud Barak, foștii șefi de stat major Moshe Ya’alon și Dan Halutz, precum și trei foști șefi ai Mossad, afirmă că războiul continuă din motive politice și au cerut un acord care să returneze toți cei 50 de ostatici rămași într-o singură etapă.
„Suntem pe marginea prăpastiei înfrângerii”, a avertizat fostul director al Mossad, Tamir Pardo.
Presiune internațională și noi imagini cu ostatici
Noi imagini cu doi ostatici scheletici au șocat publicul israelian și au intensificat presiunea asupra lui Netanyahu pentru a ajunge la un armistițiu, chiar în timp ce guvernul său ia în considerare extinderea războiului.
Într-un videoclip lansat de gruparea militantă Jihadul Islamic, Rom Braslavski spune că rănile la picior îl împiedică să stea în picioare.
Într-un alt videoclip, publicat de Hamas, Evyatar David spune că își sapă propriul mormânt și vorbește despre zile întregi fără mâncare.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat „foarte șocat” de imagini, iar Comitetul Internațional al Crucii Roșii a descris videoclipurile drept „îngrozitoare” și a cerut acces la ostatici.
Hamas a declarat că este pregătit să răspundă „pozitiv” cererilor Crucii Roșii de a livra alimente ostaticilor, dacă sunt deschise coridoare umanitare regulate și permanente în Gaza, negând că îi înfometează pe ostatici și susținând că aceștia suferă aceeași foamete ca palestinienii obișnuiți.
Israelul a solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU privind situația ostaticilor, care va avea loc marți.
Presiune internațională pentru o soluție cu două state
Pe fondul unei posibile extinderi a războiului din Gaza, presiunea internațională pentru o soluție cu două state crește.
La o conferință ONU de nivel înalt, co-prezidată de Franța și Arabia Saudită, peste 160 din cele 193 de state membre ale ONU au participat, iar 125 au vorbit în favoarea unei soluții cu două state, care să permită Israelului și unui stat palestinian independent să coexiste în pace.
Franța, Marea Britanie, Canada și Malta au anunțat noi angajamente de recunoaștere a unui stat palestinian, iar alte șapte state, inclusiv Australia, Noua Zeelandă, Finlanda și Portugalia, au exprimat că iau în considerare o asemenea decizie.
Ambasadorul francez la ONU, Jerome Bonnafont, a declarat că fără un armistițiu în Gaza și un ajutor umanitar de amploare pentru cei peste 2 milioane de palestinieni afectați de foamete, „va fi extrem de dificil să avansăm spre definirea unei noi modalități de administrare a Gazei ca parte a Palestinei”.
Conferința a dus la adoptarea unei „Declarații de la New York”, care îndeamnă Israelul să accepte soluția formării unui stat palestinian și solicită statelor să recunoască Palestina ca „o componentă esențială și indispensabilă” a soluției cu două state.
Declarația, susținută de Uniunea Europeană și Liga Arabă, condamnă atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și cere ca Hamas să înceteze controlul asupra Gazei și să predea armele Autorității Palestiniene. De asemenea, documentul propune desfășurarea unei misiuni internaționale de stabilizare sub mandat ONU pentru a proteja civilii și a sprijini crearea unui stat palestinian demilitarizat.
Criza umanitară din Gaza se agravează
Peste 60.000 de palestinieni au fost uciși în atacurile israeliene din Gaza, conform oferite de autoritățile palestiniene din Gaza, considerate credibile de ONU.
De asemenea, din luna martie, Israelul a impus o blocadă aproape totală asupra ajutorului umanitar care intră în Gaza.
Forțele israeliene controlează în prezent aproximativ 75% din teritoriul Gazei, iar cei aproximativ 50 de ostatici rămași, dintre care se crede că 20 mai sunt în viață, ar fi ținuți în zonele controlate în continuare de Hamas.
Marți, agenția pentru afaceri civile a Ministerului Apărării al Israelului a anunțat că Israelul va redeschide parțial comerțul cu sectorul privat din Gaza pentru a reduce dependența de ajutorul umanitar.
„Ca parte a mecanismului, un număr limitat de comercianți locali au fost aprobați de instituțiile de apărare, sub rezerva mai multor criterii și a unei verificări stricte de securitate”, a transmis agenția.
Livrările din sectorul privat vor fi plătite prin transferuri bancare monitorizate și vor fi supuse inspecțiilor militare israeliene pentru a preveni implicarea Hamas.
Bunurile permise includ alimente de bază, fructe, legume, formule pentru bebeluși și produse de igienă.
Cu toate acestea, nu este clar cât de mult comerț va fi implicat, în condițiile în care oficialii palestinieni și ai ONU afirmă că Gaza are nevoie de aproximativ 600 de camioane de ajutor pe zi pentru a satisface nevoile umanitare, nivelul permis de Israel înainte de război.
Articol redactat cu informații oferite de Reuters, DPA, The Guardian.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
