Pentru o vreme, în vârtejul diplomației din această săptămână privind războiul Kremlinului împotriva Ucrainei, a părut că președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a învins pe adversarul său.
După ce președintele rus Vladimir Putin a răspuns apelurilor din partea Kievului și Occidentului pentru un armistițiu de 30 de zile, propunând discuții directe la Istanbul pe 15 mai, Zelenski a replicat spunând că va fi în Turcia și l-a provocat pe Putin să se întâlnească față în față cu el pentru prima dată din 2019.
Acum, Putin a găsit ceea ce probabil consideră a fi cea mai bună cale de ieșire dintr-o situație dificilă, respingând invitația lui Zelenski și trimițând în Turcia o delegație de nivel inferior a cărei componență vorbește de la sine despre obiectivele sale maximaliste în războiul care a intrat în al patrulea an de când Putin a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.
Rezultatul discuțiilor directe dintre doi președinți – a căror animozitate reciprocă este evidentă – ar fi fost greu de prezis, dar absența unei astfel de întâlniri, precum și componența echipei de negociatori trimisă de Putin, sugerează că șansele de progres sunt mici.
Iată o privire asupra posibilelor motive din spatele deciziei lui Putin și potențialelor consecințe, riscuri și câștiguri.
De ce nu vrea Putin să meargă în Turcia?
Principalul motiv al deciziei lui Putin ar putea fi destul de simplu: nu vrea să pară că îndeplinește ordinele lui Zelenski. De asemenea, nu vrea să pară că ar recunoaște legitimitatea lui Zelenski, pe care a pus-o la îndoială în mod repetat, chiar dacă nefondat, în ultimul an.
Putin ar fi putut, de asemenea, să respingă presiunile Occidentului și în special ale țărilor europene ai căror lideri au afirmat că neprezentarea la discuții ar arăta că nu dorește pacea.
Președintele american Donald Trump, a cărui promisiune de a media sfârșitul celui mai mare război din Europa din 1945 încoace a determinat o creștere a activității diplomatice în acest conflict de când a preluat mandatul pentru a doua oară, în ianuarie, sugerase că li s-ar putea alătura lui Putin și Zelenski dacă cei doi s-ar întâlni.
Se pare că Putin a decis că, în cazul discuțiilor față în față cu Zelenski, costurile ar depăși beneficiile unei potențiale întâlniri tripartite – deși este posibil să spere la o întâlnire față în față cu Trump, care se află în regiune, într-o călătorie în Orientul Mijlociu.
În loc să meargă în Turcia, Putin a trimis o delegație care pare deliberat de nivel scăzut: nu-i include nici pe ministrul de Externe, Serghei Lavrov, nici pe principalul consilier de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov.
Lista conține cel puțin doi membri ai echipei care a purtat cele mai primele discuții directe de pace cu Ucraina, în 2022. Efortul respectiv a început la câteva zile după invazia la scară largă și a eșuat după aproximativ două luni, când părțile s-au certat pe teme majore.
Tot atunci apăruse și dezvăluirile atrocităților comise de soldații ruși în Bucea, un oraș pe care l-au abandonat în timp ce se retrăgeau din nordul Ucrainei, după ce nu au reușit să cucerească Kievul.
Atunci când Putin a cerut discuții directe – într-un anunț făcut în miez de noapte pe 11 mai – le-a prezentat ca pe o reluare a negocierilor din 2022, desfășurate parțial la Istanbul.
Prin trimiterea acelorași delegați, Putin a transmis un mesaj clar, realist sau nu: Rusia nu și-a abandonat intenția de a transforma Ucraina într-o țară cu o armată lipsită de putere, suveranitate limitată și acces limitat sau inexistent la sprijinul de securitate occidental.
În discuțiile din 2022, care au avut loc la o lună de la invazie și care au eșuat, Rusia cerea capitularea Ucrainei sub forma neutralizării și demilitarizării impuse.
„Aceste condiții erau evident inacceptabile pentru Ucraina și ar fi făcut-o lipsită de apărare împotriva unei invazii repetate”, a declarat pentru RFE/RL la începutul acestui an Eric Ciaramella, fost oficial al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe pentru Rusia și Ucraina.
„Ucraina se află acum într-o poziție mult mai bună pentru a rezista cererilor de capitulare prin demilitarizare și neutralizare.”
Șeful delegației ruse, consilierul Kremlinului, Vladimir Medinski, a condus echipa Moscovei și la discuțiile din 2022.
Anul următor, el a publicat un manual de istorie care repeta narațiunea falsă răspândită de Putin, care descrie Ucraina modernă ca pe un „stat ultranaționalist” și o „anti-Rusie creată de Occident”.
Delegația rusă de la Istanbul îl include acum pe șeful agenției de informații militare, GRU, sancționat de Europa.
Niciun ofițer de informații cunoscut nu a participat la discuțiile din 2022 și niciunul nu a făcut parte din delegația Kievului de data aceasta.
„Semnalul transmis de Vladimir Putin este clar: nu ia negocierile prea în serios și, din 2022, nu și-a pierdut dorința de a-i umili pe ucraineni”, a scris publicația de știri în limba rusă The Bell după ce componența delegației a fost anunțată pe 14 mai.
„Delegația are, de asemenea, un mesaj substanțial. Așa cum a spus Putin, el va insista asupra acelorași condiții ca la Istanbul acum trei ani, inclusiv asupra celor inacceptabile pentru Ucraina – de exemplu, limitarea dimensiunii armatei sale.”
Comentând despre delegația rusă după sosirea sa la Ankara pe 15 mai pentru discuții cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, Zelenski a declarat că „totul pare o farsă”.
Risc și recompensă
Ignorând provocarea din partea lui Zelenski, Putin „a ieșit din situația diplomatică dificilă în care se băgase și, în general, [asta înseamnă] că va continua să mintă și să lupte [războiul împotriva Ucrainei]”, a scris pe Telegram comentatorul politic Ivan Preobrajenski.
Observatorii spun că decizia lui Putin s-ar putea întoarce împotriva sa.
„Pentru Putin, aceasta ar putea fi încă o mișcare atent calculată pentru a demonstra că el controlează pârghiile acestui război”, a scris Mick Ryan, un general-maior australian în retragere, într-o postare pe blog pe 15 mai.
„Totuși, face un joc riscant. Președintele rus a calculat până acum că Donald Trump, nevrând să escaladeze conflictul, va continua să tolereze insultele și comportamentul brutal al lui Putin împotriva Ucrainei”, a scris Ryan.
„Însă decizia lui Putin ar putea fi percepută și de Trump și de alți membri ai administrației sale ca o insultă deliberată. Ar putea (dacă deschidem ochii suficient) să-l forțeze în cele din urmă pe Trump să ia măsuri împotriva rușilor. Aceasta ar putea include sancțiuni suplimentare și, eventual, o creștere a cantității de arme americane pe care Trump îi va permite Ucrainei să le achiziționeze.”
Înainte de ordinul lui Putin de numire a delegației pentru discuțiile de la Istanbul, oficiali ucraineni și susținătorii europeni ai Kievului au declarat că, dacă Putin ar sta deoparte, ar însemna că nu este serios în căutarea păcii.
Șeful diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat pe 13 mai că Putin nu va „îndrăzni” să participe la întâlnire, deoarece „Rusia se joacă în mod clar, încearcă să câștige timp... Nu cred că ei (Rusia) sunt interesați de pace”.
Totuși, Putin ar putea spera că Trump va ajunge să dea vina pe Ucraina dacă nu se vor înregistra progrese către pace săptămâna aceasta.
Dar, așa cum stau lucrurile, perspectivele de progres par slabe.
Primele discuții de pace directe din ultimii trei ani „ar putea, în teorie, să ducă la ceva – dar nu vă bazați pe asta”, a scris analistul rus Sam Greene, cu sediul în Marea Britanie, într-o postare pe Substack.
„Din câte interpretez, nu există o suprapunere suficientă a intereselor părților pentru a permite progresul.”
„Scopul principal al lui Zelenski în această etapă este de a împinge procesul început de Trump către un armistițiu care ar putea permite un factor de descurajare real împotriva unei noi agresiuni rusești.”
„Așadar, la Istanbul, poziția Kievului este concepută pentru a proiecta bunăvoință față de Washington pentru a preveni o ruptură mai profundă cu Trump, clarificând în același timp maximalismul absurd al pozițiilor de negociere ale Rusiei și câștigând timp pentru ca europenii să se organizeze în ceea ce privește o forță de reasigurare”, a scris Greene.
„Scopul primordial al lui Putin este să obțină la masa negocierilor ceea ce nu poate obține pe câmpul de luptă, și anume neutralizarea sprijinului occidental – și în special european – pentru Ucraina”, a adăugat el.
„Așadar, scopul venirii la Istanbul este de a ne implica suficient cât să-l împiedicăm pe Trump să plece și să-i descurajăm pe europeni să se amestece, dar nu atât de mult încât Putin să fie blocat într-o înțelegere care lasă jetoane pe masă.”
