Întâlnirea, anunțată inițial de Trump și apoi confirmată de Kremlin, va fi prima discuție față în față de la preluarea mandatului de către Trump în ianuarie anul acesta și prima dintre cei doi lideri din iunie 2021 - cu aproximativ șapte luni înainte ca Rusia să lanseze invazia totală asupra Ucrainei.
Anunțul întâlnirii lui Trump cu Putin a venit în ziua în care a expirat termenul limită dat de Trump lui Putin pentru acceptarea unui armistițiu, în caz contrar urmând ca Rusia să fie sancționată cu creșterea tarifelor vamale pentru petrol și exporturi iar partenerii săi comerciali să se confrunte de asemenea cu tarife secundare la petrolul achiziționat din Rusia.
Numai că în loc de sancțiuni, Trump îi acordă lui Putin o întâlnire doar între cei doi, fără liderul ucrainean, Volodimir Zelenski pentru a discuta despre soarta războiului pe care Putin l-a declanșat odata cu invadarea totală a Ucrainei pe 24 februarie 2025, război numit de liderii de la Kremlin „operațiune specială” sau „criza ucraineană”.
Discuțiile au loc într-un moment în care Trump a afirmat frustrare față de Putin, cel puțin la nivel declarativ, iar Putin n-a dat niciun semn că ar fi dispus să renunțe la cerințele sale maximaliste.
Trump și Putin au avut șase convorbiri telefonice până acum, iar trimisul principal al Casei Albe a călătorit la Moscova de cel puțin trei ori.
Atunci când a anunțat întâlnirea din Alaska, Trump a sugerat că discuția ar putea include „schimbul de teritorii” - ceea ce ar putea intra în conflict cu poziția Kievului, conform căreia Ucraina trebuie să recâștige tot teritoriul ocupat în prezent de Rusia.
„Vom recupera unele teritorii și vom schimba altele”, a declarat Trump la Casa Albă.
„Vor exista unele schimburi de teritorii spre binele ambelor părți, dar vom vorbi despre asta fie mai târziu, fie mâine”, a adăugat el.
Trump a sugerat, de asemenea, că întâlnirea sa cu Putin ar putea avea loc înainte de o discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, deși nu este clar când va avea loc această ultimă întâlnire cu liderul ucrainean.
Zelenski, care nu va participa la întâlnirea din Alaska, a respins categoric orice idee de cedare a teritoriului către Rusia.
„Ucrainenii nu își vor ceda pământul ocupantului”, a declarat el într-un videoclip publicat la câteva ore după anunțul lui Trump.
„Acest război trebuie să se încheie – și Rusia trebuie să-i pună capăt. Rusia l-a început și îl prelungește, ignorând toate termenele limită, iar aceasta este problema, nu altceva”, a spus el.
Invazia Rusiei - cel mai mare război terestru din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace - a devastat Ucraina și a transformat atâta economia Rusiei cât și politica internă.
Pierderile Moscovei, morți și răniți, se ridică la peste 1 milion, conform estimărilor occidentale.
Se estimează că numărul morților de război din Ucraina depășește 100.000, cu un total de victime în jur de 400.000.
În ciuda pierderilor și a presiunii internaționale, Putin și-a valorificat avantajul atât pe câmpul de luptă, cât și în afara lui.
În ultimele luni, forțele rusești au atacat orașele ucrainene cu un număr record de rachete și drone. Trupele rusești distrug sistemul de apărare ucrainean, apropiindu-se de două orașe importante, Pokrovsk și Ceasîv Iar.
Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat întâlnirea și a declarat că Alaska este un loc simbolic, având în vedere granițele arctice comune ale celor două țări.
„Rusia și Statele Unite sunt vecini apropiați, se învecinează una cu cealaltă”, a declarat Ușakov într-un videoclip publicat de Kremlin. „Desigur, președinții înșiși se vor concentra asupra posibilităților de a ajunge la o soluție durabilă a crizei ucrainene.”
Decizia de a se întâlni față în față cu Putin – lucru pe care predecesorul lui Trump, Joe Biden, l-a refuzat după invazie – reflectă convingerea lui Trump că relația sa cu liderul rus va duce la un acord de pace durabil.
Pentru Putin, întâlnirea personală cu Trump – fără prezența lui Zelenski sau a oficialilor ucraineni – este o mică victorie, reflectând poziția lui Putin conform căreia Zelenski este un lider ilegitim și că o mare înțelegere pentru a pune capăt războiului poate fi realizată doar direct cu Statele Unite.
Călătoria în Statele Unite este, de asemenea, o mică victorie pentru Putin, care se află sub un mandat de arestare pentru crime de război emis de Curtea Penală Internațională. Doar membrii curții sunt obligați să-l rețină, iar administrația Trump este ostilă tribunalului de la Haga.
Brett McGurk, care a fost consilier al Consiliului de Securitate Națională al Casei Albe sub patru președinți, a declarat că perspectivele unei călătorii a lui Putin în Statele Unite nu sunt bune.
Într-un interviu acordat CNN, McGurk a declarat că un armistițiu trebuie să fie prioritatea.
„Altfel, [războiul] va continua, iar Putin va obține o victorie gigantică.”
Oxana Shevel, politolog și expert în Ucraina și Rusia la Universitatea Tufts, a remarcat că Trump a declarat recent că este „foarte dezamăgit” că Putin continuă bombardamentele cu rachete și drone după conversații telefonice cordiale.
„Evident că coboară din poziția respectivă”, a declarat Shevel pentru RFE/RL.
Faptul că nici Ucraina, nici vreo țară europeană nu vor avea loc la discuțiile din Alaska este, de asemenea, problematic, a spus ea.
„Au spus înainte că nicio înțelegere privind Ucraina nu poate fi încheiată fără Ucraina. Aceasta a fost poziția guvernului ucrainean de mult timp.”
Nu a fost clar ce a vrut Trump să spună prin „schimb” de teritorii. Ucraina nu deține în prezent niciun teritoriu rusesc.
Shevel a spus că acest lucru ar putea implica o serie de sate din apropierea graniței de nord-est a Ucrainei, pe care Rusia le-a ocupat în schimbul părții din regiunea Donețk pe care Rusia nu o deține.
Rusia a reușit să-și finanțeze efortul de război în mare parte prin vânzări de petrol și gaze, către China și India, printre altele.
Trump a semnat săptămâna aceasta un ordin executiv care impune un tarif suplimentar pentru India de 25%, dar nu a majorat tarifele pentru China.
Liderul rus a insistat mult timp ca Ucraina să renunțe la teritoriile pe care Rusia le ocupă - inclusiv Crimeea, pe care Rusia susține că a anexat-o în 2014. De asemenea, el a insistat ca națiunile occidentale să înceteze să furnizeze arme Ucrainei și ca Ucraina să fie exclusă din statutul de membru NATO.
Zelenski și aliații săi europeni au respins aceste cereri, deși Zelenski și-a exprimat deschiderea pentru o întâlnire cu Putin.
Senatoarea americană Jeanne Shaheen l-a criticat pe Trump pentru că nu a reușit să fie „dur” față de Kremlin.
„Stabilirea termenelor limită și încălcarea acestora subminează profund credibilitatea Americii, capacitatea noastră de descurajare față de alți agresori și capacitatea noastră de a aduce în sfârșit Rusia la masa negocierilor”, a declarat Shaheen într-un comunicat.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
